Istoria misterioasă a palatului brâncovenesc de la Obileşti, locul bântuit de domniţele voievodului
0
Cea mai preţioasă şi misterioasă curte domnească, un impresionant palat, înconjurat din toate părţile de apă, a fost construit între 1710-1712 în inima Bărăganului de Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu. Se spune că în acest palat ar fi locuit domniţele voievodului şi ale marilor boieri, până la vremea la care se măritau. Ar fi fost un fel de pension, în care ele se pregăteau pentru viaţă.
Arhitectura brâncovenească are nu numai un caracter religios, ci şi unul laic, în timpul domniei voievodului martir Constantin Brâncoveanu fiind zidite nu numai biserici, ci şi numeroase palate sau case boiereşti. Edificii domneşti au fost construite la Potlogi, Sâmbăta de Sus, Mogoşoaia, Doiceşti sau Obileşti, din toate acestea nu au mai rămas decât cele de la Mogoşoaia şi Potlogi.
Tuneluri pe sub râu
Astăzi în localitatea Siliştea(fostă Obileştii Vechi), din judeţul Călăraşi, nimic nu mai aminteşte de locul drag sufletului brâncovenesc. Un pasionat şi bun cunoscător al istoriei zonei, părintele paroh Ion Bădica din Siliştea povestea într-un interviu pentru Ziarul Lumina că în anul 1976 doar ruinele beciului mai puteau fi observate.
“Prin 1976, am avut şi eu prilejul să văd parte din ruinele curţii domneşti, cu prilejul lucrărilor de conservare a beciului. Aici, Brâncoveanu avea cel mai mare depozit de vinuri din zonă. Acum se mai vede doar urma unei gropi, aflată la intrarea în beci. În perioada comunistă, insula a fost cultivată de CAP, accesul pe ea făcându-se pe trei drumuri de pământ. În 1983, odată cu lucrările de amenajare a râului Mostiştea, a crescut nivelul apei şi insula nu a mai putut fi lucrată. Astăzi este complet sălbatică”, povesteşte preotul. Legendele locale spun că din acest beci porneau pe sub râu mai multe tuneluri, unul dintre ele ducând până la «Malul bătăliei», din satul vecin, Valea Argovei, locul unde, la 1812, s-a purtat una din marile bătălii ruso-turce.
Loc de petreceri fastuoase
La Obileşti, familia domnitorului se simţea în siguranţă, iar aici aveau loc unele dintre cele mai frumoase petreceri din epocă. La masă se serveau bucate alese, iar apa şi vinul erau răcite la gheaţă. De pe mese nu lipseau plăcintele cu răvaşe, mâncărurile alese din carne de pasăre, vânat, şalăul sau bibanul, „ostropialele“, „salaturile“, „dulceţurile“ şi chiar scoicile şi melcii.
Tradiţia spune că la Obileşti, voievodul se întâlnea deseori cu emisari sau oaspeţi veniţi de la Înalta Poartă, dar şi cu ambasadori, căci locul este mai aproape de Dunăre decât Bucureştiul sau Mogoşoaia. Peste fluviu, se afla cetatea turcească Turtucaia. Şi tot aici primea rapoartele discrete ale iscoadelor, care îl informau despre ce se întâmpla la Înalta Poartă, ce intrigi se mai urzesc prin cancelariile europene, ce mişcări fac, dincolo de Dunăre, armatele turceşti. De aici îşi trimitea solii spre cancelariile vremii etc, spun istoricii. Au fost perioade când Ţara Românească a fost condusă de domn din acest palat!
Turcii au pus focul
După martirizarea Brâncovenilor, curtea a rămas în părăsire. Se spune că la 1821, în timpul Revoluţiei lui Tudor Vladimirescu, colonelul turc Chehaia Bey a venit de la Turtucaia cu o unitate militară, pentru a interveni în conflict. A stat aici, la palatul părăsit al lui Brâncoveanu, cinci zile. Primind veste că Tudor Vladimirescu a fost omorât la marginea Târgoviştei, colonelul a părăsit palatul, nu înainte de a-i da foc. “La 1860, domniţa Zoe Brâncoveanu, cu cărămizile scoase din ruinile palatului de pe insulă, a ridicat două biserici cu acelaşi hram, «Sfântul Nicolae», una în satul nostru, Siliştea, şi cealaltă la Valea Argovei“, ne mărturiseşte părintele.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
