FOTO Povestea primului istoric al Călăraşiului. „Nenea doctorul”, un moldovean îndrăgostit de Bărăgan
0Pompei Samarian sau „Nenea doctorul“ , aşa cum era cunoscut, a descoperit documentul prin care oraşul Călăraşi devenea reşedinţa judeţului Ialomiţa. Tot el a fost primul care a scris „Istoria medicinei” .
A ocupat funcţia de director al spitalului din oraş, însă, pe lângă faptul că a fost medic, un lucru deosebit de important pentru renumele său a fost realizarea mai multor lucrări. Cu toate acestea, în oraşul de pe malul Borcei doar o placă memorială în holul spitalului aminteşte de bogata sa activitate intelectuală.
„Pentru mine, interesant este faptul că a scris lucrări de căpătâi. A fost primul care a scris „Istoria Medicinei“, în trei volume. Al doilea volum are 717 pagini, iar celelalte doua sunt la fel de consistente“, a spus Nicolae Ţiripan, directorul Arhivelor Naţionale Călăraşi.
I-a plăcut pe malul Borcei
Deşi s-a născut în Moldova, Samarian s-a legat sufleteşte de oraşul de pe malul Borcei, unde a ajuns să locuiască foarte mulţi ani. S-a născut la Bacău în data de 26 martie 1879, iar după şcoala primară şi liceul a urmat Facultatea de medicină de la Bucureşti. În anul 1905 şi-a luat doctoratul în medicină şi chirurgie. După ce a fost medic la Sanatoriul Olchovschi şi spitalele Eforie şi Brâncovenesc din Bucureşti, în anul 1912 a ajuns să fie medic la spitalul din Călăraşi. „A fost chemat la Bacău , dar a refuzat, plăcându-i foarte mult oraşul nostru“, a spus Ţiripan. În anul 1937 a devenit director onorific al spitalului de la Călăraşi.
Activitate prolifică
Pompei Samarian a fost primul intelectual care a scris „Istoria medicinei“, „Ciuma în trecutul românesc“, „Istoria Călăraşiului“ şi a publicat studii de specialitate în revistele vremii, iar în ziarele „Acţiunea“ şi „Pământul“ a publicat cărţi despre istoria Călăraşiului, Ialomiţei şi Bărăganului.
„ A fost primul istoric al Călăraşiului, a scris prima monografie a oraşului, dar din păcate documentările sale s-au oprit în anul 1852. A mai scris şi „Istoria Serviciului Sanitar din Ialomiţa şi Călăraşi“ şi „Istoria oraşului Călăraşi în timpul primului război mondial“. Au existat cărţi, dar au dispărut, cum se întâmplă în România“, a mai spus, mâhnit, Nicolae Ţiripan. Samarian este cel care a descoperit documentul prin care Călăraşiul a devenit reşedinţa judeţului Ialomiţa în aprilie 1833. A mai descoperit în arhiva lui Nicolae Mavros documente despre revoluţia lui Tudor Vladimirescu pe care le-a publicat, pentru prima dată, la Călăraşi.
După 50 de ani
În interiorul spitalului există o placă memorială care poartă numele Pompei Samarian. Deşi Ministerul Sănătăţii a cerut acest lucru în 1942, anul în care medicul a trecut în nefiinţă, acest lucru nu s-a întâmplat decât după 50 de ani.„Chiar în holul principal al Spitalului Judeţean se află o placă memorială. S-a cerut şi realizarea unui bust, dar nu a fost niciodată realizat“, a mai precizat Ţiripan. Pentru omagierea memoriei lui Samarian, a fost înfiinţat şi un site local, e-calarasi, o bilbiotecă digitală care să amintească de existenţa părintelui istoriografiei locale.
Respect
În aprilie 2002 la Călăraşi a fost înfiinţată Asociaţia Arhiviştilor Călărăşeni. „Când am înfiinţat asociaţia i-am pus numele doctorului Pompei Samarian. Un om deosebit care, deşi nu s-a născut la Călăraşi, a ales să rămână aici şi să facă multe lucruri deosebite pentru oraşul nostru “, a mai spus Nicolae Ţiripan.
Liga Culturală locală
Pompei Samarian a fost ales membru activ la Congresul internaţional de Istoria Medicinei în anul 1934 şi vicepreşedinte al Societăţii Regale Romane pentru Istoria Medicinei. A făcut parte din conducerea Ligii Culturale locale, a Universităţii populare Ialomiţa. În anul 1939 s-a pensionat şi a s-a mutat la Bucureşti, iar la 11 mai 1942 a încetat din viaţă. „După ce s-a pensionat s-a mutat la Bucureşti şi mergea zilnic la Arhivele Naţionale pentru studiu“, a mai precizat Nicolae Ţiripan.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
