FOTO Marii artişti ai României interbelice, îndrăgostiţi de Călăraşi
0“Călăraşii înseamnă unul din puţinele oraşe mici din ţară în care pulsează o viaţă culturaă demnă de subliniat”, constata un gazetar al vremii în anul 1930.
Profesorul Nicolae Ţiripan, actualul director al Arhivelor din Călăraşi, notează în lucrarea sa despre viaţa culturală a oraşului faptul că zeci de actori consacraţi, nume grele ale teatrului românesc veneau şi susţineau reprezentanţii în oraşul de pe malul Borcei.
Seria spectacolelor desfăşurate pe scena Sălii Parcului comunal era deschisă de trupa lui Constantin Nottara, dar şi de celebrele spectacole de revistă ale lui Constantin Tănase şi ale lui Sică Alexandrescu.
O mare parte din trupele care au poposit înoraş în anul 1925 au fost aduse de agentul de teatru Ahile Paraschivescu. Este vorba despre artişti ai Teatrului Naţional din Bucureşti, dar şi spectacole susţinute de trupa popular de propagandă cultural din Bucureşti, condusă de Vasile Brezeanu. Tot prin Călăraşi au trecut şi artişti consacraţi ai Operei Române, artişti lirici din Bucureşti care dădeau concerte pe malul Borcei.
Nemuritoarea Manon Lescaut
“Oraşul nostru trăieşte într-o zodie fericită. Într-o singură săptămână am avut două reprezentaţii teatrale. Şi amândouă cercetate de un public care invadase şi ocupase până la refuz sala Teatrului Comunal. Marea noastră artistă, Maria Filloti, însoţită de un ansamblu meritoriu, a interpretat pe nemuritoarea Manon Lescaut”, notează prof. Ţiripan în lucrarea “Prezenţe artistice bucureştene la Călăraşi în perioada interbelică”.
În cererea pe care o adresa Primăriei marea artistă menţiona că “reţeta fiind extreme de slabă faţă de enormele cheltuieli ce le am cu trupa de 20 de persoane, costume, decoruri proprii, voiaj, cor etc ., vă rog să binevoiţi a dispune să mi se aprobe sala Teatrului comunal în mod absolute gratuit, precum şi lemnele necesare pentru încălzirea sălii şi, în acelaşi timp, a se lua un număr de bilete pentru domnii funcţionari, spre a putea acoperi măcar în parte enormele speze ce le suport. Înţelegând greutăţile, Primăria dădea curs solicitărilor.
Dintre manifestările artistice ale anului 1923, scrie Ţiripan, sunt demne de amintit reprezentaţiile date de trupa maestrului Soreanu de la Teatrul Naţional din Bucureşti, în zilele de 25 şi 26 februarie, precum şi prezenţa în zilele de 3 şi 4 martie a trupei teatrale conduse de Ionel P.Cigalia. !Anul 1924 va debuta cu prezenţa în sala Teatrului din parc, în ziua de 5 ianuarie, a marii tragediene Agata Bârsescu.
"Ion Anapoda", pe malul Borcei
În 25 ianuarie 1935, iubitorii de teatru din Călăraşi puteau urmări pe “Ion Anapoda”, în interpetarea întregului ansamblu al Teatrului Naţional Bucureşti. După construirea sălii cercului Subofiţerilor, în anul 1033, pe scena acestuia “s-au înfăţişat spectacole la care n-au aspirat decât marile oraşe din ţară: “Făcliile” cu George Vraca şi Marioara Voiculescu, “Tovarăşii” cu Toneanu şi Timică, “Birlic” cu ansamblul teatrului vessel şi “Rişca” cu Leni Kaler şi Maximilian.
După toate acestea, călărăşenii aveau ocazia să urmărească, pe aceeaşi scenă, “un spectacol cu adevărar rar, “Afacerea Kubinschi”, o comedie de mare success a Teatrului Alhambra. Direcţia artistică o avea Mişu Fotino, care cinstea pentru prima dată oraşul cu prezenţa sa.
Pleaidă de intelectuali
Personalitate marcantă a Călăraşiului în perioada interbelică, Eugen Cialîc, unul dintre cei mai destoinici primari, a reuşit să atragă în oraşul nostru nume célèbre ale culturii naţionale.
Pragul casei sale, situată în strada Vânători nr.127, una dintre celebrele locuinţe ale urbei, a fost trecut de o pleiadă de intelectuali, artişti şi oameni politici ai vremii. Se pare că aici, Ionel Teodoreanu a descoperit „parfumul Medelenilor”. În lucrarea sa despre Cialîc, profesorul Nicolae Ţiripan notează, pe baza însemnărilor furnizate de fiica primarului-avocat, Rodica Getta Constantinescu, faptul că în anii 30, numeroase personalităţii ale culturii româneşti au poposit la Călăraşi, graţie prieteniei cu Cialîc. „Profesorul Nicolae Iorga, însoţit de soţia şi fiica sa, dar şi Panait Istrati, Mircea Eliade, Victor Eftimiu, Ion Minulescu, Ionel Teorodreanu, Virgil Carianopol, toţi au fost oaspeţii primarului.
O seară minunată, la finalul turneului
Nici artiştii teatrele bucureştene nu uitau niciodată să treacă în drumurile lor Călăraşiul şi să petreacă o seară de neuitat în compania amicului Cialîc. „Nu uit spectacolul Hamlet jucat cu George Vraca, Nataşa Alexandra, Lily Carandino, George Demetru sau piesele cu Ciprian Iancu Brezeanu, Gaby Michăilescu sau Tudorică Muşatescu cu soţia sa, Sabina, care lăsau la urmă urbea de pe malul Borcei ca să poposească în casa Cialîc, să se bucure de o seară minunată la finalul turneului obositor”, scria Rodica Getta Constaninescu, fiica lui Cialîc, la 5 iulie 2005.
Vă recomandăm şi:
FOTO Omul care a emancipat Călăraşiul în perioada interbelică
FOTO Brâncuşi din Bărăgan. Ion Vlad, sculptorul care le-a dat lecţii francezilor la Sorbona
Se încarcă comentariile...
