Elevii de la ţară care învaţă pe tablete, iar temele şi le fac pe mail: „Sala de clasă, aşa cum este ea azi, o să dispară“

Marian Cîrlig, 54 de ani, dascăl în comuna Radovanu, judeţul Călăraşi, a renunţat la metodele tradiţionale de învăţare şi i-a provocat pe copii la o aventură în lumea noilor tehnologii. Astfel, pentru elevii din clasa a II-a de la Şcoala Gimnazială „Dimitrie Ion Ghica“, telefonul şi tableta au devenit instrumente care se folosesc aproape zilnic în activitatea didactică.

„Realizarea temei atât în format clasic, cât şi online, care presupune realizarea de teste pe platforma de evaluare quizzstar, teme care se trimit pe mail cu şi fără ataşament, realizarea de editări foto-video, realizarea de teme care se partajează cu colegii etc. au fost motivele pentru care elevii mei sunt fascinaţi de acest mod de lucru. Vin cu plăcere la şcoală şi nu percep procesul didactic ca pe o povară“, spune Marian Cîrlig, 54 de ani, învăţător la şcoala „Dimitrie Ion Ghica“ din comuna Radovanu, judeţul Călăraşi, din anul 2000. 

Dascălul, absolvent al Liceului Pedagogic Bucureşti,  cursant la programe de formare profesională de la Facultatea de Ştiinţele Educaţiei (pedagogia învăţământului preşcolar şi primar) şi cu un master în specializarea tehnologia informaţiei şi comunicării în educaţie la Universitatea Bucureşti, spune că prin metodele de mai sus se poate elimina neajunsul învăţământului stil „linie de producţie“, aşa cum spune Peter Senge în lucrarea „Şcoli care învaţă“ şi putem face din clasele noastre clase care învaţă.

„Sala de clasă, aşa cum este ea azi, o să dispară. Vrem sau nu vrem, avalanşa tehnologică vine peste noi şi cu intensitate mai mare peste copiii pe care îi educăm acum. Nu şcoala ar trebui să le dea instrumentele necesare? Condiţiile sociale care au impus actualul mod de organizare au dispărut de mult timp. Învăţământul românesc a rămas îngheţat în vechile tipare“, e de părere învăţătorul.

A creat primul cabinet de informatică

Implicarea şi pasiunea cu care îşi face meseria, ambiţia de a avea cei mai performanţi elevi şi de a fi în pas cu noile tehnologii l-au determinat pe dascălul de la Radovanu să se perfecţioneze el însuşi în informatică. Fost cadru didactic şi director în perioada 1990-2000 la Şcoala Primară din satul Valea Popii, sat ce aparţine de comuna Radovanu, Marian Cîrlig  a creat atunci, prin sponsorizări, primul minicabinet de informatică dotat cu cinci calculatoare. În schema orară a clasei, deşi lucra în condiţii de învăţământ simultan cu două clase, avea o disciplină opţională la care elevii mergeau în cabinetul de informatică şi dezlegau împreună cu acesta tainele calculatorului şi ale softurilor folosite.

Pornind de la această experienţă, dascălul şi-a dat seama, pe parcursul anilor, că a ajuns într-un punct în care este nevoie să facă schimbări radicale în modul de abordare a lecţiei.

„Elevii de acum nu mai sunt ca aceia de acum 15 sau 20 de ani. Lucrăm cu nişte copii digital-nativi şi trebuie să ne mulăm pe această realitate. Participarea la cursul de formare profesională «Îndreptar digital» organizat de Asociaţia TechSoup mi-a deschis orizonturi noi către un alt mod de abordare a lecţiei. În şcoală era o adevarată vânătoare a telefoanelor mobile de la elevi. Regulamentul intern şi prevederile din contractul educaţional conţineau precizări clare că elevii nu au voie cu telefoanele la şcoală. Atunci ne-am gândit să îmbinăm utilul cu plăcutul şi să ne adapătăm situaţiei. Am hotărât ca telefonul şi tableta nu mai sunt obiecte interzise la şcoala, ci, dimpotrivă, chiar este strict necesar să vină cu ele. Era păcat şi să nu ne folosim de cele patru conexiuni de internet existente în tot campusul şcolar“, explică dascălul.

Lucrează în echipăfără să se întâlnească

Familiarizaţi încetul cu încetul cu noua tehnologie, copiii în vârstă de 8 ani pe care îi instruieşte Marian Cîrlig au ajuns mici experţi în folosirea tabletelor. Mai întâi la clasă au fost folosite softuri educaţionale, enciclopedii instalate toate de pe CD sau dischete pe calculatoare şi fără coexiune la internet. Acesta a fost momentul începerii abordării interdisciplinare a activităţii folosind tehnologia. Tot acum elevii de ciclul primar intrau în contact cu primele elemente din limbajul de programare şi treceau de la utilizatori, la mici creatori de programe informatice simple.Un alt pas a fost folosirea programelor AeL. Lucrul în reţea îmbinând demersul didactic tradiţional cu clasa virtuală AeL şi folosirea unor resurse din reţea, au pregătit terenul pentru integrarea mijloacelor mobile şi a cloud-ului în activitate.

„De doi ani şi jumătate, de când lucrez cu actuala generaţie de elevi de clasa a II-a, telefonul şi tableta au devenit resurse care se folosesc aproape zilnic în activitate. Au astfel posibilitatea de a partaja în cloud anumite informaţii, de a lucra diferite teme sau proiecte în echipă, fără a se întâlni, în mod sincron sau asincron, de a observa online în timp real desfăşurarea unor evenimente, fenomene sau modul de trai al unor vieţuitoare, dar şi de a învăţa că sursa de informaţie este cu ei mereu şi îşi formează capacitatea de a căuta permanent informaţia dorită. În acelaşi timp, se elimină stresul evaluării clasice, iar demersului didactic i se poate asigura un aspect ludic“, spune dascălul.

Vin la şcoală cu plăcere

Învăţătorul spune că orele de curs de desfăşoară interactiv, copiii sunt relaxaţi şi dau randament maxim. Toţi cei 21 de elevi din clasa a II-a sunt conectaţi la noua tehnologie. Nimeni nu este stresat, toată lumea se concentrează pe tabletă sau telefon, vin la şcoală cu multă plăcere şi nimeni nu percepe procesul didactic drept o povară. De asemenenea, toţi elevii sunt conectaţi la activitate pe tot parcursul lecţiei deoarece se elimină timpii morţi.

„Elevii au primit cu mare deschidere acest mod de lucru. Se simt mult mai bine valorizaţi, se simt importanţi şi se simte de foarte multe ori că dispare stresul existent la unii dintre ei în cadrul activităţilor clasice. Se simte o implicare mult mai mare a lor în activitate“, explică dascălul. De asemenea, spune învăţătorul, rata de participare la activitatea didactică tinde către 95% faţă de celelalte promoţii de elevi cu care a lucrat, iar toţi copiii din clasă îndeplinesc obiectivele prevăzute de programa şcolară. Ei sunt spontani, intervin cu multe completări la activitate, nu au stres, nu au teama de greşeală, pun întrebări când nu înţeleg ceva sau când doresc să afle informaţii în plus faţă de ceea ce au învăţat la ora de curs. În acest mod se elimină şi stresul evaluărilor clasice.

Copiii nu simt când trece ora

Copiii sunt încântaţi de modalitatea de desfăşurare a orelor pe care le petrec la şcoală şi spun că învăţatul este simplu şi plăcut. Ciprian Gălbinaşu, elev în clasa a II-a, spune că îi place deoarece tot ce lucrează poate să împartă cu alţi colegi pe internet fără să plece de acasă. „Când avem de făcut ceva în echipă, nu mai plecăm de acasă, că unul creează documentul şi îl împarte cu ceilaţi din echipă“, spune şi Robert Roşcovaru, în timp ce Melania David mărturiseşte că de multe ori nici nu simte când trece ora. Elevii de clasa a II-a au participat şi la proiectul european Meet and Code, unde învaţă programare în Scratch şi pe baza căruia au câştigat prin Asociaţia de Părinţi din şcoala Radovanu (cu statut juridic) o finanţare de 300 de euro care va fi distribuită către copiii din clasă. 

Lectorate cu părinţii pe site-ul clasei

De la bun început, şi părinţii au fost cooptaţi în acest proiect, pus în practică la Radovanu după ideea învăţătorului Marian Cîrlig.  „Proiectul este ideea mea, l-am pus în practică împreună cu părinţii şi pe baza colaborării cu Asociaţia TechSoup – care a furnizat unele suporturi logistice şi o formare iniţială de două zile“, spune Marian Cîrlig. Au fost planificate şi susţinute activităţi de formare a acestora pentru a li se explica ce se doreşte a se face, care sunt avantajele, care sunt riscurile, care sunt eforturile intelectuale şi financiare. S-au realizat lectorate cu părinţii în care au fost prezentate softurile care vor fi folosite, cum se foloseşte o căsuţă de mail, cum se foloseşte Google Drive.  Informarea părinţilor s-a realizat prin activităţi clasice faţă în faţă, dar şi pe site-ul clasei, pe site-ul şcolii, dar şi pe pagina de Facebook a clasei.

Costuri modice pentru învăţare inteligentă

Costurile pentru trecerea de la modul tradiţional de lucru la metoda inteligentă a fost unul modic. Elevii aveau un telefon mobil sau o tabletă şi 90% dintre ei au internet fix sau mobil. În şcoală existau două conexuni la internet şi trei puncte de acces. Singura investiţie a fost în tabla inteligentă care a fost achiziţionată din resuse extrabugetare fără a fi grevat bugetul şcolii. Platotformele de evaluare, conturile de pe google, cloud-ul de la google şi toate softurile folosite la clasă de către elevi sunt gratuite. Singurele softuri plătite sunt cele de conectare a telefonului sau tabletei la tabla inteligentă. Acestea au fost achiziţionate de către învăţător la nişte preţuri modice.

Cum se fac temele acasă

Temele pentru acasă se realizează îmbinând sistemul tradiţional cu cel tehnologic. Elevii lucrează şi pe caietul de teme (care de fapt sunt două, unul rămâne le elev iar altul este la învăţător pentru corectare în fiecare zi), dar şi teme care se transmit pe mail: teme în Google Documents care sunt partajate cu învăţătorul sau cu unii colegi, teme pe platforma de evaluare quizzstar unde fiecare elev are un cont creat şi unde primesc aprecierea imediat, teme de editare foto în care trebuie să relizeze  postere, flyere pe anumite teme date interdisciplinar, teme de editare video, realizarea de clipuri pe baza unor fotografii realizate de ei. Se lucrează în căsuţa de mail, Google Drive, quizzstar.4teachers.org, Canva, Photo Grid, Aviary, Stop Motion. 

„Specialiştii spun că multe dintre cele mai bine plătite profesii de azi s-ar putea să nu mai existe peste 20 de ani. Şcoala trebuie să ofere elevilor acele instrumente care să îi ajute să “«upravieţuiască» în condiţiile societăţii informaţionale. În felul acesta putem elimina neajunsul învăţământului stil «linie de producţie»“, explică învăţătorul Marian Cîrlig.

Cartea nu a dispăruit din activitatea elevilor

Cu toate acestea, cartea este prezentă în continuare în activitatea didactică. Elevii folosesc manualele sau alte materiale bibliografice, le răsfoiesc, citesc pe ele, consultă un cuprins, selectează informaţii, fac teme după ea. „Folosirea tehnologiei nu elimină cartea. Cele două tipuri de activităţi se completează una pe cealaltă. Folosirea tehnologiei (hardware şi software) nu elimănă cartea şi plăcerea răsfoirii acesteia. Elevii au o listă de lecturi suplimentare pe care le citesc în format clasic, scriu fişele de lectură pe caiete de lectură, dar au şi periodic de completat câte o fişă în format online sau de citit scurte fragmente pe documente partajate pentu stârnirea curiozităţii pentru a citi toată lectura. Deci, da, elevii mei răsfoiesc şi citesc o carte chiar mai mult decât cei care nu folosesc tehnologia la ora de curs“, spune Marian Cîrlig.