Bărăganul are cu ce se mândri. Mihai Chirilă, primul campion naţional la lupte libere, în urmă cu 40 de ani
0Unul dintre sportivii de marcă de pe malul Borcei, Mihai Chirilă, a făcut carieră în urmă cu aproape 40 de ani. Este primul sportiv călărăşean care a obţinut medalia de aur la Campionatul Naţional de lupte libere.
În 1974, 1975 şi 1976 a fost campion naţional la lupte libere, în 1997 şi 1998 a luat Locul I la Campionatul Ministerului de Interne de judo, iar în 2005 a devenit Campion Mondial la Lupte libere la Campionatul Mondial al Poliţiştilor, în Quebec, Canada. Mihi Chirilă, în vârstă de 56 de ani, a devenit profesor de lupte la Clubul Sportiv Şcolar din Buzău. În perioada 1987-1992 a fost cercetător principal gradul III la Centrul de Cercetări pentru problemele sportului, iar în 1992 a fost numit comisar şef, conferenţiar universitar la Academia de Poliţie şi şeful Catedrei de Educaţie Fizică din Facultatea de Drept.
Doctorand în educaţie fizică şi sport
Deşi s-a născut la Călăraşi, Mihai Chirilă regretă faptul că nu a avut şansa să locuiască în oraşul natal. A plecat din Bărăgan la vârsta de 16 ani. „Aici m-am născut, pe malul gârlei şi mi-am dorit întotdeauna să rămân, însă, nu s-a găsit locul pe care mi-l doream . Când am plecat din Călăraşi, eram primul sportiv din judeţul Ialomiţa care devenise campion naţional. Până atunci nimeni nu reuşise această performanţă în niciun sport”, spune campionul.
Absolvent al Academiei de Educaţie Fizică şi Sport în 1981, iar în 2002 al Şcolii Doctorale de Educaţie Fizică şi Sport , Chirilă a devenit doctor în ştiinţa Sportului de Performanţă. Este specializat în lupte, ju-jitsu, box, kick-boxing.
Medalii
Între anii 1974-1976 a fost multiplu campion naţional la lupte libere la toate vârstele. În anul 1998 a obţinut locul I la Campionatul Ministerului de Interne de judo, în anul 2005 a fost Campion Mondial la lupte libere la Campionatul Mondial al Poliţiştilor, Quebec-Canada. „Trebuie să recunosc că performanţele mele se datorează 70 % moştenirii genetice şi numai 30% reprezintă, muncă, abilităţi şi antrenament. Eu am făcut doar ceea ce trebuia“, spune sportivul.
Activitate de antrenorat
Între anii 1992-2001, Mihai Chirilă a coordonat activitatea de pregătire şi competiţională la cercul de şah al Asociaţiei Sportive şi Culturale din Academia de Poliţie. Coordonează activitatea de pregătire a cercului de kick-boxing al aceleaşi asociaţii şi este responsabil cu activitatea de cercetare ştiinţifică în Catedra de Educaţie Fizică.
Între anii 1997-2000 a fost secretar tehnic cu probleme ştiinţifice în Colegiul Antrenorilor al Federaţiei Române de Lupte. Este şeful catedrei de Educaţie Fizică şi Sport din Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ Bucureşti şi vicepreşedintele Asociaţiei Culturale şi sportive . „Împreună cu echipa de antrenori a Federaţiei Române de Lupte am reuşit să avem tineri cu care au obţinut mai multe locuri I, II şi III la Campionatele Europene, Campionatele Mondiale şi Jocurile Olimpice cu luptători ai loturilor reprezentative de lupre greco-romane şi lupte libere din România“, se mândreşte Mihai Chirilă.
Concursuri şi activitate publicistică
Mihai Chirilă a scris peste 45 de cărţi şi comunicări naţionale şi internaţionale. Chiar dcă este deosebit de ocupat cu activitatea ştiinţifică a reuşit să ai timp şi pentru relaxare. În 1994, văzând că există concursul de cultură generală „Robingo“, şi-a dat seama că ştia răspunsurile întrebărilor care pe alţii îi încuiau şi a participat la un castig. A reuşit să câştige concursul şi în 1994 şi în 1995. În 1996 a participat şi a câştigat mai multe concursuri televizate de cultură generală „Ştii şi câştigi“. În 1996 a fost membru fondator al Consiliul Ştiinţei Sportului în România, unde activează şi acum.
Citeşte şi: Analiză dură a echipei Steaua făcută de căpitanul performanţelor din '86
Citeşte şi: Performanţă în snooker. O'Sullivan a devenit cvintuplu campion mondial
Se încarcă comentariile...
