Împărţirea României. Călăraşiul, oraş modest, la un pas să devină capitala Regiunii Sud

Cele mai importante decizii s-ar putea lua la Călăraşi Foto:Adevărul

Împărţirea României în opt regiuni aduce o surpriză de proporţii. Călăraşiul, un oraş modest de la malul Borcei, ar putea deveni capitala Regiunii Sud în care sunt cuprinse judeţele: Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Călăraşi şi Teleorman. Judeţul, cu peste 8.000 de şomeri, ar putea cunoaşte o dezvoltare spectaculoasă.

 Cele 8 regiuni în care va fi împărţită România vor avea fiecare un guvernator şi un consiliu propriu, se arată într-un posibil proiect al legii regionalizării iniţiat de liberalul Sorin Frunzăverde. Potrivit proiectului de lege, regiunile vor veghea asupra dezvoltării regionale şi economice şi vor prelua mai multe atribuţii ale administraţiei centrale.

Preşedintele CJ nu e de acord

Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, Răducu George Filipescu a declarat recent că nu este de acord cu această împărţire în 8 regiuni. “Nu ai cum să faci o schimbare administrativă a judeţului în timpul unui exerciţiu bugetar pe 4 ani. E ca şi când începem să jucăm fotbal şi la sfârşit terminăm jucând hochei”, a spus Filipescu, citat de Voces Campi. Mai mult decât atât, acesta a mai precizat că judeţele care vor fi “unite” trebuie să aibă probleme comune. Preşedintele Consiliului Judeţean(CJ) Călăraşi, Răducu Filipescu, a mai adăugat că cel mai bine ar fi să se facă regionalizare cu 16 regiuni: „Eu unul nu sunt de acord cu 8, cred că nici cu 12, cel mai bine ar fi cu 16. Nu putem să trecem câte judeţe suntem direct la opt regiuni, mie mi se pare un pic exagerat. Putem să facem două etape: 4 ani să fim 16 şi în următorii 4 ani să reducem la 12. Dacă faci o nouă administraţie a ţării, trebuie să ai capacitatea să negociezi cu absolut toată lumea şi să găseşti varianta cea mai bună”, a mai adăugat preşedintele CJ Călăraşi.

Proiectul urmează să fie depus în Parlament

 Susţinătorii acestui proiect, care urmează să fie discutat în cadrul USL şi apoi depus în Parlament, spun că primarii vor avea mai multă putere de decizie, iar consiliile regionale vor adopta doar hotărâri, nu şi legi. Preşedinţii regiunilor se vor ocupa exclusiv de dezvoltarea regională şi economică a zonei pe care o guvernează.