VIDEO Mamă şi fiică dintr-o comună buzoiană expun costume populare şi ţesături la târguri şi festivaluri

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O femeie din Mânzăleşti şi mama ei şi-au dedicat viaţa unui meşteşug practicat din ce în ce mai rar. Ţes la război costume populare şi colecţionează cămăşi vechi pe care le expun la târguri şi serbări folclorice. Când intri să le admiri expoziţia, afli chiar de la creatoare că obiectele de vestimentaţie au câte o poveste în spate.

În comuna Mânzăleşti, despre care unii istorici spun că este una dintre cele mai vechi aşezări umane din ţara noastră, arta ţesutului vine din timpuri străvechi şi se lasă moştenire de familie.

Octogenara Arica Leu pune şi acum acul pe costumul popular şi lucrează cot la cot cu fiica ei. Aurica Leu ţese ca nimeni alta.

”Mi-a fost dat de mică să lucrez. Mergeam la cinci ani la bunica, intram fără să mă vadă, îi găseam ochelarii pe război şi îi puneam la ochi pentru că aşa credeam că trebuie. Am cusut, ţesut, multe costume populare, păretare, macaturi. Mama mea ţesea şi ea dar era ocupată cu creşterea noastră, a animalelor”, spune Aurica Leu. 

Aurica şi fiica ei, Viorica Copăcel, ţes la război costume populare şi colecţionează cămăşi vechi pe care le expun la târguri şi serbări folclorice. Când intri să le admiri colecţia, afli şi câte o poveste.

”Eu şi mama mea lucrăm ii, rochiţe, tot ce vrea lumea. Toate sunt foarte vechi şi au poveşti. Atrage mult atenţia cămaşa cu cocoşi. Când a fost confecţionată ea, lumea făcea lumină cu lampa, iar femeile se culcau mai devreme şi cânta cocoşul la 12 noaptea să o scoale să se ia de treabă, să lucreze. Nu se sculau iar cocoşul mai cânta o dată la 4 dimineaţa. Este cea mai preţuită cămaşă”, spune Viorica Copăcel, artist popular.

Imagine indisponibilă

Cel mai nou costum popular din colecţia familiei are un secol vechime. Multe au stat îngropate câţiva ani pentru a fi salvate pe timp de război. 

”Nemţii când treceau luau tot ce găseau în casele oamenilor şi femeile noastre, ca să le mai rămână câte ceva, pentru că făceau troc cu ele, luau porumb de la Vlaşca, cu cămăşile şi cu fotele, le-au îngropat. Vedeţi că are o culoare un pic mai închisă. La fel, a fost îngropată şi cea cu floricelele grena şi roz. Cele mai noi sunt de 100 de ani, de la străbunica mea”, spune Viorica Copăcel. 

Buzău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite