FOTO România lucrului prost făcut. Parcurile de la sate, de lux, dar abandonate

Mai multe localităţi buzoiene au beneficiat de bani din Fondul de Mediu, pentru amenajarea unor „spaţii verzi“, printre mirişti şi livezi. Cel mai ieftin parc a înghiţit o investiţie de 400.000 de lei, în amenajarea de alei pietonale, plantarea de puieţi şi montarea de băncuţe şi instalaţii de agrement. Sunt utile mai ales pentru păscut.

În urmă cu peste opt ani, Guvernul Boc oferea bani autorităţilor publice locale interesate să investească în proiecte de dezvoltare şi modernizare a spaţiilor verzi din localităţi, precum şi înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente. 

Bugetul alocat în primul an al sesiunii de finanţare a programului a depăşit 92 de milioane lei, sumă prevăzută în bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2009 al Fondului pentru mediu şi al Administraţiei Fondului pentru Mediu.

În ciuda faptului că unele comune aveau priorităţi stringente, precum asfaltarea de drumuri comunale sau introducerea reţelei de apă, mulţi primari au făcut parcuri. La început, opt comune şi un oraş din judeţul Buzău s-au înscris la Ministerul Mediului cu solicitări de fonduri pentru amenajarea de parcuri ca „sisteme zone verzi”. Cea mai mică sumă cerută în judeţul Buzău a depăşit 400.000 de lei, iar cei mai mulţi bani au fost destinaţi municipiului Râmnicu Sărat, peste 1,2 milioane lei, pentru amenajarea unui parc în cartierul Bariera Focşani.

Nu toate unităţile administrativ-teritoriale buzoiene au rămas în cursa pentru proiectele de Mediu

De finanţarea din Fondul pentru Mediu a proiectelor de amenajare parcuri de agrement, ”pentru îmbunătăţirea calităţii mediului”, au beneficiat în cele din urmă doar municipiul Râmnicu Sărat şi trei comune: Luciu, Largu şi Ziduri. Primarii din Costeşti şi Pănătău, de exemplu, şi-au retras cererile pentru că, pe parcurs, s-au convins că aportul financiar din bugetul local ar fi fost prea mare raportat la utilitatea investiţiei. ”Contribuţia mea era mare. Trebuia să dau un miliard şi jumătate de lei, adică 30 la sută din valoarea proiectului. Cu bajii ăştia făceam singur un parc”, ne-a spus Nicolae Stoica, primarul din Pănătău.

Parcurile din Largu şi Luciu, păşuni pentru animalele localnicilor

Largu şi Luciu sunt două localităţi din Bărăganul buzoian care au beneficiat până în 2013 de finanţare prin ”Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului”. Parcurile din ambele comune, învecinate, au fost realizate de firma Smart Development Co SRL, din Ilfov. Aceasta a construit locuri de joacă pentru copii, spaţii verzi, alei pietonale, bănci şi instalaţii de iluminat şi irigat cu celule fotovoltaice.

Interesul scăzut manifestat de localnici şi autorităţi deopotrivă a început să se simtă la scurt timp după terminarea investiţiilor. După numai un an, parcul din comuna Largu, care a costat Ministerul Mediului aproximativ 400.000 de lei şi doi ani de muncă pentru firma care s-a ocupat de lucrare, obiectiv care pe hârtie avea rolul de a îmbunătăţi calitatea mediului, era pustiu. Leagănele ruginite, băncuţele deteriorate şi iarba necosită formau un peisaj dezolant. ”Cu patru, cinci miliarde de lei (vechi n.r.) se putea face altceva şi nu cred că era nevoie de parc la ţară. Oamenii ar fi avut nevoie de şosele asfaltate, apă potabilă, canalizare”, spunea la scurt timp după inaugurarea parcului Nicolae Bălan, localnic din Largu, de 68 de ani.

Pricopsit cu o investiţie definită de ghidul de finanţare ca având obiectiv ”îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a calităţii vieţii în localităţi, prin creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi”, primarul s-a convins ulterior că totul a fost simplă teorie. Parcul din Largu este bun acum doar ca loc de joacă pentru puţinii prichindei din comunitate. ”Pentru copii este excelent. Pentru adulţi sunt barurile iar parcurile, pentru copii. Noi am făcut parcul pentru copii, ca loc de joacă, cu leagăne, balansoare, canapele”, spune Stănel Neculai, primarul din Largu, la patru ani după inaugurarea zonei de agrement.

În cazul comunei vecine, Luciu, singurul ofertant ”capabil” să execute lucrările a fost SC Smart Development Co SRL din Voluntari. 

Pentru amenajarea spaţiului verde din Luciu, firma lui Bogdan Ioan Tenea şi Cătălin Constantin Tufan, cel din urmă ocupând în trecut funcţii de conducere la “Luxten”, încasa suma de 427.250,41 de lei, fără TVA, de la o primărie condusă de vicepreşedinte PDL Buzău, de atunci, Mircea Frăţilă.

Despre inutilitatea parcului s-au pronunţat ulterior inspectorii Camerei de Conturi Buzău, în raportul pe 2015. Auditorii financiari au spus că realizarea de spaţii verzi în această comună nu era necesară şi nici oportună, având în vedere că, la data accesării fondurilor, erau deja depăşite standardele Uniunii Europene referitoare la suprafaţa medie a spaţiului verde pe cap de locuitor.

”Acest obiectiv de investiţii este apreciat de către localnicii în calitate de grup ţintă într-o proporţie foarte mare ca fiind inutil, majoritatea afirmând că interesele localnicilor ar fi fost orientate pentru realizarea altor obiective de interes public, respectiv reparaţii de drumuri, lucrări de alimentare cu apa, construcţia unei grădiniţe, săli de sport, etc”, se arată în raportul Camerei de Conturi Buzău din 2015.

Astăzi, primarul localităţii Luciu încă se încăpăţânează să-şi apere ”realizarea”. ”Parcul din interiorul comunei, care se întinde pe vreo 20 de arii, este întreţinut. Văd des copii care se joacă şi adulţi plimbându-se pe alei. Au trecut atâţia ani şi se prezintă foarte bine, pentru că îl întreţinem permanent cu oamenii de la ajutorul social”, spune primarul Mircea Frăţilă.

Aceleaşi critici din partea Camerei de Conturi Buzău le-au adresate şi autorităţilor din comuna Ziduri, pentru parcul din satul Cuculeasa, construit într-o zonă inundabilă în care în 1999 şi-au pierdut viaţa şapte săteni, în urma unei viituri. Grădina publică se întinde pe o suprafaţă de 10.700 m.p. în locul celor 30 de case distruse de o viitură şi relocate în Cuculeasa Nouă. 

Primul gospodar din Ziduri, Nicolae Nedelcu, succesorul lui Dumitru Tesloveanu, cel care a comandat amenajarea parcului, recunoaşte că în comunitate erau alte priorităţi însă orice încercare de a schimba destinaţia banilor ar fi fost ilegală. ”La momentul acela proiectul a fost unul standard, banii au fost cu predilecţie şi nu puteam deloc să schimbăm destinaţia cheltuielilor. Banii erau clar pentru parc prin Fondul de Mediu. S-a pus şi la noi problema că mai bine făceam din banii ăstia drumuri însă era clar că nu puteam schimba destinaţia. A fost un contract strict pe îmbunătăţirea calităţii mediului, pentru că la momentul acela aşa a hotărât conducerea ţării”, spune primarul Nicolae Nedelcu.

Primarul din Ziduri mărturiseşte că este nevoit să investească permanent din bugetul local în întreţinerea spaţiului verde şi că trebuie neapărat să îngredească spaţiul dotat cu ”38 de bănci, alei, foişor şi pomişori”, pentru a nu mai permite sătenilor să-şi aducă animalele în parc... la păscut.