Porţi deschise la şantierul arheologic Târcov, fostă cetate dacică

Primele cercetări la situl arheologic de la Târcov s-au făcut în 1988

Muzeul Judeţean de Istorie Buzău organizează evenimentul Ziua porţilor deschise pe şantierul arheologic Târcov – Piatra cu Lilieci, din Pârscov,  în data de 21 iunie 2014, între orele 10.00 şi 16.00. Participanţii vor putea vizita situl arheologic de la Târcov – Piatra cu Lilieci, unde vor fi prezentate situaţii arheologice în cursul cercetării şi artefactele descoperite.

„Vizitatorii care doresc să participe la acest eveniment, găsesc atât pe site-ul instituţiei www.muzeubuzau.ro cât şi pe contul oficial de Facebook al Muzeului Judeţean Buzău, hărţi ce le vor permite să ajungă la locaţia sitului. De asemenea, informaţii suplimentare privind traseul se pot obţine atât la sediul Casei Memoriale Vasile Voiculescu din Pârscov cât şi la adresa de e-mail dan_cos_buzau@yahoo.com, precum şi la telefon 0763 656 786 (Daniel Costache – cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean Buzău). Se recomandă echiparea cu echipament de drumeţie montană (încălţă­minte cu talpă aderentă, impermeabilă) precum şi echipament pentru ploaie (pelerină de ploaie). Facem menţiunea că aprovizionarea cu apă, precum şi alte produse alimentare, este posibilă cel mult din satul Pârscov, deoarece pe traseu nu există magazine şi surse sigure de apă potabilă. De asemenea, nu indicăm traseul copiilor cu vârste de sub 10-12 ani şi nici şoferilor neexperimentaţi, chiar dacă conduc maşini de teren”, se arată în comunicatul Muzeului Judeţean Buzău.

Primele cercetări în acest sit au fost efectuate în 1988 şi apoi reluate în anul 2007, continuând şi în prezent. Cetatea dacică de la Târcov se află plasată pe o culme greu accesibilă având trei laturi abrupte şi o înălţime de 735 de metri. Datele oferite de descoperirile arheologice au indicat faptul că această cetate a funcţionat în perioada domniei regelui Decebal, având probabil un rol important în sistemul defensiv organizat de regele dac pentru a controla accesul spre Transilvania, pe cursul superior al râului Buzău. Până în prezent au fost identificate structuri de fortificare, constând din fundaţii de piatră semifasonată, precum şi baza de piatră a unui turn din lemn, care avea rolul de ­suprave­ghere. Au fost cercetate câteva locuinţe şi anexe gospodăreşti, fiind descoperite numeroase artefacte din ceramică, fier, bronz, os şi piatră.

Citeşte şi: Şedinţă extraordinară a Consiliului Judeţean, convocată din cauza incompetenţei unor angajaţi ai instituţiei