Explicaţia decalajului între Paştele ortodox şi Paştele catolic. De ce folosesc ortodocşii ca reper luna plină

Explicaţia decalajului între Paştele ortodox şi Paştele catolic. De ce folosesc ortodocşii ca reper luna plină

Anul acesta, Paştele ortodox pică pe 1 mai               Foto Adevarul.ro

Paştele ortodox va fi sărbătorit, în 2016, pe data de 1 mai, potrivit calendarului creştin-ortodox. Catolicii vor sărbători Învierea Domnului pe data 27 martie, mai devreme cu cinci săptămâni. Curios este că românii, a căror biserică a adoptat calendarul nou în anul 1923, identic cu cel din Apus, sărbătoresc Crăciunul pe rit nou, iar Paştele, conform calendarului vechi. Iată care este explicaţia teologilor.


Paştele, cea mai mare sărbătoare creştină, coincide în calendar unei date care variază de la un an la altul şi la care se raportează alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită în cadrul Sinodului Ecumenic de la Niceea, din anul 325 e.n..
 
”Pentru noi, creştinii, în anul 325, în cadrul primului sinod, care înseamnă congres internaţional, care s-a ţinut la Niceea, s-au stabilit trei reguli clare pentru calcularea datei Paştelui: să pice întotdeauna duminica, apoi să fie după prima lună plină a primăverii, după echinocţiul de primăvară, şi dacă pică odată cu paştele evreiesc, să se amâne cu o săptămână”, explică preotul Mihail Milea, profesor la Seminarul Teologic din Buzău.
 
La începutul creştinismului, existau foarte multe diferenţe în prăznuirea Paştelui. Cei mai mulţi creştini din Egipt, Grecia şi Apus sărbătoreau Paştele în aceeaşi zi din săptămâna în care a murit şi a înviat Hristos. Vinerea era comemorată moartea lui Hristos, fiind numită Paştele Crucii, iar în duminica următoare era sărbătorită Învierea, care cădea după prima lună plină ce urma echinocţiului de primavară. Sărbătoarea se numea Paştile Învierii. 
 
*Sinodul de la Niceea a hotărâr regula de stabilire a datei pascale   Sursa foto: crestinortodox.ro
 
Alţi creştini din zona Antiohiei serbau Paştele duminica, dar aveau grijă ca acea duminică să cadă mereu în săptămâna azimilor iudaice. Sinodul ecumenic de la Niceea a fost necesar tocmai pentru a fi eliminate aceste deosebiri. ”Au fost perioade în care, de exemplu, oamenii prăznuiau Paştele în ziua de vineri, când a fost răstignit Iisus, alţii prăznuiau ziua învierii, care era duminica. Pentru a se cădea de comun acord s-a stabilit acest algoritm care stabilea ca dată de prăznuire a Paştelui prima duminică după lună plină după echinocţiul de primăvară”, spune preotul Nicolae Moraru, profesor la Seminarul din Buzău.
 
Cum au apărut diferenţele între data pascală ortodoxă şi cea catolică
 
La 1054, a avut loc marea schismă între bisericile creştine din Est şi din Vest, cele două mari centre religioase precum Constantinopolul şi Roma evoluând de atunci separat. Până în secolul al XVI-lea, ambele biserici s-au raportat la acelaşi calendar, cel ”iulian”, nume dat de împăratul roman Iulius Cezar, cel care l-a introdus în uz în anul 45 î.e.n.. 
 
*Paştele ortodox este programat pe 1 mai   Sursa: patriarhia.ro
 
În februarie 1582, papa Grigore al XIII-lea, capul Bisericii Catolice, a decretat modificarea calendarului iulian, după ce s-a constatat în cazul acestuia că anul mediu era ceva mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocţiul de primăvară, în funcţie de care este stabilită data pascală, să se decaleze în anul calendaristic. ”La momentul respectiv, echinocţiul nu mai pica la data stabilită de calendarul lui Iulius Cezar, făcut în anul 46 î.e.n.. Acesta rămânea în urmă cu o zi la un ciclu de 128 de ani iar în anul 325 e.n. avea acumulată deja o diferenţă de trei zile. Astfel, la acea vreme, echinocţiul nu mai pica la 25 martie cum era în mod firesc ci se producea la 21 martie”, spune preotul Nicolae Moraru, de la Seminarul Teologic Buzău.
 
Motivul Bisericii Catolice pentru adoptarea calendarului gregorian a fost acela de a sărbători Paştele la data pe care o credeau ei că a fost stabilită la primul sinod, cel de la Niceea, din anul 325. ”Îndreptarea calendarului în Apus, în 1582, de către Papa Grigore al XIII-lea, a descoperit un decalaj de zece zile şi de aceea s-a decis ca acele zile să fie suprimate, 4 octombrie devenind 14 octombrie 1582. Însă doar în Apus. În Răsărit nu s-a marcat această diferenţă şi practic noi am rămas mult timp cu vechiul echinocţiu care între timp a rămas în urmă cu mai multe zile, acum fiind la 13 zile distanţă faţă de echinocţiul corect din punct de vedere astronomic”, explică preotul Nicolae Moraru.
 
Aşadar, o primă explicaţie are la bază existenţa a două calendare diferite la care se raportează bisericile creştine. Din secolul a XVI-lea, catolicii folosesc calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă, calendarul iulian. 
 
O alta diferenţă este cea de calcul: catolicii stabilesc prima lună plină de după echinocţiu folosind o serie de calcule şi tabele ecleziastice, în timp ce ortodocşii iau ca reper luna plină astronomică. ”Calcularea datei pascale la noi se face deci după calendarul iulian, care este în eroare, cum vă spuneam, cu 13 zile, în timp ce în biserica occidentală se face după calendarul astronomic corect. Din această perspectivă se întâmplă ca între Paştele catolic şi Paştele răsăritean să existe uneori o diferenţă de până la cinci săptămâni”, spune preotul Moraru. 
 
*Catolicii sărbătoresc Paştele pe 27 martie  Sursa: diario.latercera.com
 
De ce românii sărbătoresc Crăciunul o dată cu Vaticanul, iar Paştele, pe rit vechi?
 
Mulţi îşi pun întrebarea de ce Biserica Ortodoxă Română are două unităţi diferite de referinţă, când vine vorba despre două mari sărbători creştine, Crăciunul şi Paştele. Se ştie că Naşterea Domnului este sărbătorită pe 25 decembrie, precum creştinii din Occident, iar Învierea, conform calendarului iulian, asemenea bisericilor slave şi de la Ierusalim. 
  
Teologii spun că la bază este un compromis al Bisericii Ortodoxe Române, decis la scurt timp după după anul 1923, atunci când mai multe biserici ortodoxe au admis îndreptarea calendarului cu o variantă a celui gregorian, în timp ce Biserica Rusă şi alte biserici slave au rămas la vechiul calendar.
”În anul 1923, a fost o conferinţă la Constantinopol prin care şi bisericile răsăritene au socotit de cuviinţă să îndrepte calendarul. S-au făcut calcule din nou, mult mai exacte decât cele gregoriene, şi în această situaţie doar unele dintre biserici, inclusiv cea română, au acceptat. Altele, de pildă Biserica Rusă, care atunci era după revoluţia bolşevică, nu a acceptat îndreptarea calendarului. La fel s-a întâmplat în bisericile slave. De exemplu, cea bulgară abia în 1968 a îndreptat calendarul în timp ce biserica sârbă nici astăzi nu a îndreptat. Aici şi Crăciunul se serbează pe rit vechi care după cum aţi văzut pică pe 7 ianuarie şi nu pe 25 decembrie. La început, toate bisericile care au acceptat calendarul îndreptat au admis ca şi Paştele să fie pe stil nou, ca cel din Occident, dar s-a constatat ulterior, mai ales după o conferinţă din 1948, că în felul acesta, între bisericile ortodoxe, exista o oarecare diferenţiere, cele slave nedorind să îndrepte calendarul, iar celelalte, cum e cazul bisericii noastre, îndreptându-l”, spune preotul Nicolae Moraru.
Timp de zece ani de la această hotărâre, românii ortodocşi au serbat Paştele o dată cu romano-catolicii. Ulterior, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis să revină asupra deciziei şi să serbeze Paştele o dată cu ortodocşii care serbează Paştele după calendarul vechi. Vaticanul a recomandat minorităţilor catolice din ţări cu majoritate ortodoxă să serbeze Paştele o dată cu ortodocşii. În România, doar greco-catolicii au respectat această recomandare.
 
*Lumina porneşte de la Ierusalim   Sursa: crestinortodox.ro
 
Potrivit preotului Mihail Milea, atunci când au decis ca ”Învierea” să fie sărbătorită conform calendarului iulian, pentru capii Bisericii Ortodoxe Române a contat foarte mult şi faptul că Biserica de la Ierusalim, cea de la care pleacă Lumina Sfântă, se raportează la vechiul calendar bisericesc. 
 
”La 1923, la un congres ţinut în Constantinopol, majoritatea bisericilor ortodoxe au hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte calendarul gregorian, îndreptat. Ca să fie totuşi unitate între cei care nu au adoptat calendarul acesta îndreptat, gregorian, atunci biserica Ortodoxă nu numai română au făcut un compromis să serbeze data Paştelui pe calendarul vechi iulian. Biserica de la Ierusalim, a Serbiei, din Republica Moldova, de la Muntele Athos merg pe calendarul vechi iar bulgarii, noi şi grecii am adoptat calendarul gregorian. Atenţie, Lumina de la Ierusalim, care se aprinde în noaptea de Paşte, coincide cu calendarul iulian, calendarul vechi.  Atunci se coboară lumina, singură, din cer, la Biserica Învierii din Ierusalim. Şi acesta a fost un argument pentru care Biserica Ortodoxă Română a păstrat Paştele pe rit vechi”, susţine preotul Mihail Milea.  
 
Cel mai lung şi aspru post al Ortodoxiei, Postul Paştelui, care durează 40 de zile (la care se adăugă încă 7 din Săptămâna Patimilor), este un exerciţiu de voinţă, o perioadă în care credincioşii sunt îndrumaţi să se cureţe de păcate şi să obţină desăvârşirea.
citeste totul despre: