Siriana, Ema şi Florina, roşiile-minune ale Staţiunii Legumicole din Buzău: „Nu sunt nici bombe cu apă, ca cele olandeze, nici bombe chimice, ca cele spaniole“

Siriana, Ema şi Florina, roşiile-minune ale Staţiunii Legumicole din Buzău: „Nu sunt nici bombe cu apă, ca cele olandeze, nici bombe chimice, ca cele spaniole“

Costel Vânătoru, şeful Laboratorului de Genetică şi Ameliorare

Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău are deja tradiţie în realizarea unor hibrizi de legume, prin amestecul unor soiuri autohtone cu plante aduse din alte părţi ale lumii, ţinta fiind realizarea de soiuri din ce în ce mai rezistente, dar gustoase. În 2014, a brevetat încă două tipuri de tomate, cu gust asemănător roşiilor din grădinile bunicilor, dar mult mai rezistente.

Ştiri pe aceeaşi temă


Cercetătorii buzoieni au de asemenea rezultate deosebite în aclimatizarea şi ameliorarea unor specii de plante exotice, folosite în industria farmaceutică, precum castravetele amar, bun pentru diabet. 
 
Şeful Laboratorului de Genetică şi Ameliorare, din cadrul Staţiunii de Cercetare Legumicolă Buzău, spune că principalul obiectiv îl reprezintă realizarea de hibrizi, prin încrucişări ale unor soiuri locale, adaptate climei ţării noastre, cu soiuri mai rezistente, aduse din străinătate. Ţinta, altfel spus, este obţinerea de legume cât mai frumoase, cât mai gustoase şi rezistente la dăunători, calităţi cerute de piaţă.  
 
„Avem în lucru doi hibrizi de pătlăgele, de vinete, castraveţi. Până acum, am reuşit să penetrăm piaţa cu un singur hibrid, Siriana, care este mai rezistent, mai productiv, decât soiul de la care s-a plecat. Am avut genitori buni. Pentru tomata Siriana, cercetările au început în 2006 şi abia acum am început să ieşim pe piaţă cu el. Dar sunt creaţii la care se lucrează şi peste 20 de ani, cu o echipă, cu fonduri, ca să poţi face măsurători, analize, observaţii”, spune Costel Vânătoru.

 
Fructele hibridului Siriana, mândria cercetătorilor buzoieni, au compoziţia şi gustul tomatelor cu adevărat româneşti. ”Nu sunt nici bombe cu apă cum sunt definite tomatele olandeze, nici bombe chimice, cum li se spune tomatelor din Spania. Roşia Siriana are fructe rotunde, colorate uniform, roşu strălucitor, fără zone albicioase în interior, cu greutatea medie de 217 grame ± 28 grame şi cu o producţie de 3-3,5 kg/plantă pe 5 etaje”, conform dr. Victor Lăcătuş, director ştiinţific ISDL Vidra.

Încă două tomate, realizate în laboratorul staţiunii de cercetare din Buzău, au ajuns pe piaţă, în 2014, fiind comercializate acum sub formă de seminţe sau răsaduri.
 
”Pe lângă soiurile tradiţionale, noi anual venim cu noi creaţii, soiuri realizate în cadrul Laboratorului de Genetică şi Ameliorare a Staţiunii Legumicole Buzău. Şi anul acesta am venit cu soiuri noi. Am creat un nou soi de tomate tip cireaşă, Ema, cu fructe foarte mici, undeva între 6 şi 10 grame, dar foarte aromate, gustoase şi cu potenţial mare de producţie. Este valoroasă, spunem noi, pentru că poate fi cultivată atât în spaţii protejate, cât şi în câmp. Am mai realizat tomate de câmp, soi botezat de noi Florina şi acceptat de cei de la OSIM. Şi la castraveţi, şi la vinete, avem creaţii biologice noi, înregistrate, care pot fi deja comercializate, ca seminţe şi ca răsaduri”, spune Costel Vânătoru, cercetător în cadrul Staţiunii Experimentale Buzău.

 
Staţiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău are o îndelungată tradiţie nu numai în realizarea de soiuri şi hibrizi de legume pentru consum, ci şi în aclimatizarea şi ameliorarea unor specii exotice, folosite mai ales ca materie primă pentru farmacii.

De-a lungul timpului au fost aclimatizate castravetele amar, kiwano, Cichorium latifolium, Luffa cilindrica, Momordica cochinchinensis şi altele. Două noi specii necultivate până în prezent în România, Lophanthus anisatus, plantă provenită din Asia Mică, şi Sideritis scardica, celebrul Mursalski chai, cultivat în Munţii Balcani, au fost aclimatizate recent în ţara noastră de cercetătorii Staţiunii de Cercetare Legumicolă Buzău. 
 
Au elaborat deja tehnologia de cultură şi, totodată, au produs primele cantităţi de seminţe care vor fi distribuite promoţional solicitanţilor din România. ”Lophanthus anisatus, cunoscută în medicina naturista tibetană ca planta care menţine tinereţea, cu efecte anti-îmbătrânire, poate fi folosită ca planta meliferă, aromatică, are numeroase proprietăţi medicinale, contribuie la sporirea imunitatii organismului prin conţinutul ridicat de antioxidanţi şi uleiuri estenţiale specific”, declară Costel Vânătoru. 
 
 
Cea de-a doua plantă aclimatizată, Sideritis scardic, celebrul Mursalski chai, a fost adusă din zona Munţilor Balcani din Bulgaria. ”Pe lângă aroma deosebită, aceasta prezintă proprietăţi anti-inflamatorii, gastroprotective, stimulează sistemul circulator, prezintă un conţinut ridicat de flavonoizi, antioxidanţi cât şi elemente ca fier, potasiu, magneziu, zinc, sodiu şi uleiuri volatile, motiv pentru care institute prestigioase din străinătate cercetează această plantă pentru prevenirea şi tratarea Alzheimerului”, a mai spus şeful Laboratorului de Ameliorare si Conservarea a biodiversităţii din cadrul Staţiunii de cercetare legumicolă Buzău. 
 
Staţiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău (S.C.D.L.) a devenit, de mai mulţi ani, o sursă importantă de materie primă şi pentru industria farmaceutică şi de cosmetice. În ultimii cinci ani, aici s-au aclimatizat soiuri exotice de legume dintre care se remarcă un soi de castravete, ce îşi are originile în Mexic, un veritabil remediu natural pentru diabet, deoarece este plin de substanţe din care se fabrică insulina. 
 
Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău are un portofoliu de 64 de soiuri şi hibrizi omologaţi şi brevetaţi. Are în lucru alte zeci de creaţii, aflate în diferite etape ale cercetării. Reprezentanţii unităţii buzoiene spun că lipsa banilor le îngreunează munca, anual investiţiile în cercetare ridicându-se la aproape 100.000 de lei.  
 
citeste totul despre: