Botezul Cailor, în vreme de pandemie. La Smeeni, un singur preot a acceptat să binecuvânteze animalele
0
De sute de ani, pe 6 ianuarie, în Bărăgan există obiceiul botezării cailor, rar întâlnit prin alte părţi. În Buzău, tradiţia stropirii animalelor cu agheasmă rezistă doar în comuna Smeeni, unde caii sunt sursa de trai pentru mulţi gospodari. În pandemie, doar în satul Călţuna s-a mai ţinut Botezul Cailor.
De când se ştiu, în ziua în care creştinii sărbătoresc Boboteaza, localnicii din Smeeni îşi duc şi caii la biserică pentru a fi stropiţi cu apa sfinţită.
Acum, pandemia de coronavirus i-a descurajat pe mulţi să ajungă şi anul acesta în faţa preotului cu caii înhămaţi la căruţă sau şaretă.
Când au aflat că preotul din satul Călţuna acceptă să boteze animalele, fără să mai stea mult pe gânduri, câţiva localnici şi-au mânat caii în galop spre biserică.
După ce preotul a terminat slujba la altar, a ieşit afară ca să sfinţească apa pentru oameni după care, cu mănunchiul de busuioc, a stropit cu agheasmă animalele aduse la poarta bisericii.
„Trebuie să păstrăm tradiţia şi sărbătorile, mai ales în acest an când această pandemie a venit peste noi toţi, dar apele ce se sfinţesc ne vor binecuvânta, ne vor dărui sănătate, nouă şi tuturor animalelor, tuturor oamenilor”, a declarat Ciprian Preda, parohul din satul Călţuna.
În alţi ani, veneau la botezul cailor aproape toţi proprietarii de cai din comuna Smeeni. De astă dată, au fost mai puţin de zece săteni care s-au încăpăţânat să respecte obiceiul moştenit de la bătrâni.
Alţii, au preferat să-şi lase animalele în grajd şi să fie doar spectatori. ”Mai sunt şi acum mulţi cai în Călţuna, dar nu i-au scos oamenii, ba de frica pandemiei, ba pentru că sunt bătrâni. Alţii nu au ştiut că se ţine obiceiul. Pai, ce, mie îmi mai este aminte să scot cal în drum? Îmi este frică. Cred că de la an la an o să piară acest obicei”, spune bătrânul Vasile Avram.
Pentru tinerii din Smeeni, ziua de Bobotează este poate singurul prilej din an de a se făli cu priceperea în mânuirea hamurilor sau cu frumuseţea armăsarilor.
Vedeta paradei a fost un trăpaş cumpărat de stăpân din străinătate. ”Calul ăsta a fost campion, a fost adus din Ungaria, a câştigat multe concursuri, iar acum este pentru plăcerea mea. Tonio îl cheamă, opt ani are şi este câştigător de derby. La o cursă a câştigat 35.000 de euro”, ne-a declarat, mândru, tânărul Ionuţ Velicu, un pasionat crescător de cai de rasă.
Ţăranii din Bărăgan sunt convinşi că botezul cailor, tradiţie care se pierde în negura vremii, fereşte animalele de toate relele. Sunt stropiţi cu apa sfinţintă pentru a fi buni la muncă, ascultători şi pentru a fi frumoşi şi vioi tot anul.
”Zi de zi trebuie scoşi, plimbaţi, deoarece noi le dăm mâncare bună, proteine, iar ei sunt cai de rasă şi trebuie îngrijiţi cu atenţie, trebuie să-şi consume energia”, ne-a spus unul dintre tinerii pezenţi la Botezul Cailor.
După ce animalele au primit, cuminţi, botezul, a început din nou parada căruţaşilor, pe uliţele satului. Creşterea cailor este o tradiţie care se moşteneşte de la o generaţie la alta iar tainele se deprind încă din copilărie.
De Bobotează, primesc agheasma toate animalele din gospodărie, atunci când oamenii vin de la biserica şi îşi stropesc locuinţele şi grajdurile. La Smeeni, una din zece familii deţine cel puţin un cal, animal care este folosit ca mijloc de tracţiune la muncile câmpului.
Se încarcă comentariile...
