Ştiţi să faceţi deosebirea dintre răceală şi gripă? Au manifestări comune, dar şi elemente care le diferenţiază

Răceală sau gripă

Sezonul rece creşte riscul contractării unor boli infecţioase ale căilor respiratorii, precum răceala şi gripa. Chiar dacă aceste afecţiuni nu pun în pericol viata adulţilor sănătoşi, simptomele lor pot perturba activitatea de zi cu zi. La prima vedere, răceala şi gripa au manifestări comune, dar şi diferenţe pe care e bine să le ştim.

Răceala şi gripa sunt printre cele mai frecvente boli, afectând adulţii chiar şi de patru ori pe an iar copiii de cinci până la zece ori pe an.

Există aproximativ 200 de virusuri diferite care pot genera o răceală, iar rinovirusul este cel mai frecvent întâlnit, fiind responsabil pentru 50-75% dintre răcelile obişnuite. Gripa este cauzată de un virus complet diferit.

Pentru a face diferenţa între gripă şi răceală e bine de ştiut că răceala afectează pe o perioadă mai scurtă şi într-un mod mai puţin agresiv organismul decât gripa, care are o durată de manifestare lungă şi poate prezenta episoade severe de afectare a organismului.

”Răceala este dată de rinovirusuri care sunt mai puţin contagioase decât în cazul virusului gripal de tip A şi B, care este foarte contagios. O răceală poate să dureze între trei şi şapte zile, dacă este tratată corect. Dacă nu, poate să ajungă şi la zece zile. Gripa de la început durează între şapte zile şi două săptămâni”, spune Angela Mazdrag, medic de familie.

Virusurile se răspândesc prin contact direct sau sunt aeropurtate, prin tuse sau strănut. De obicei, răceala poate fi contractată pe tot parcursul anului, în special vara. Gripa, în schimb, este mult mai des întâlnită în intervalul noiembrie - februarie deoarece sistemul imunitar este sensibil în timpul sezonului rece şi organismul necesită o îngrijire mai atentă.

Simptome precum tusea, strănutul sau durerile în gât nu ne pot sugera clar dacă este vorba despre o gripă sau o simplă răceală. Sunt însă multe alte particularităţi care fac diferenţa între cele două afecţiuni ale căilor respiratorii.

Răceala debutează cu stări de oboseală, strănut, dureri de cap şi de gât

”Răceala este o afecţiune care are o simptomatologie mult mai uşoară comparativ cu gripa. Ea debutează cu o uşoară oboseală, cu cefalee, durere în gât, rinoree apoasă, adică ne curge nasul foarte frecvent, cu strănut, cu dureri musculare uşor de suportat”, explică dr. Angela Mazdrag.

Gripa debutează brusc şi violent. Febra, de 39 - 40 de grade, este deseori însoţită de stări de oboseală, tuse uscată, frisoane şi dureri puternice de cap.  Stările de greaţă şi vomă sunt asociate gripei, care în cazuri grave pot evolua şi în alte probleme gastro-intestinale.

”Gripa are un debut brusc, cu febră mare de la început, de 38, 40 de grade, care persistă trei, patru zile, cu stare generală alterată, cu durere în gât dar mai mult senzaţie de arsură, cu o tuse care este la început uscată şi apoi poate să devină uşor productivă. Este o tuse care de multe ori durează şi una, două luni după ce s-a terminat o afecţiune acută. Mai este greaţă, cu vărsătură, deci stare generală mai alterată comparativ cu cea a răcelii”, spune medicul Mazdrag.

Atât simptomele răcelii cât şi cele ale gripei trebuie să ne trimită la cabinetul medical. Pentru a nu genera complicaţii, este nevoie de un diagnostic corect, respectiv un tratament adapatat patologiei fiecărui bolnav. 

”În ambele cazuri trebuie să ne prezentăm la medicul de familie pentru că aceste afecţiuni respiratorii sunt cele care pot acutiza o serie de boli cronice care pe un organism mai obosit poate să aibă o evoluţie mai prelungită care pot apoi să se complice cu o infecţie bacteriană şi pe aceste afecţiuni pot să apară pneumonii ori să se instaleze sinuzite, pot să apară amigdalite. Ele trebuie tratate din start”, precizează Angela Mazdrag, medic de familie.

Chiar dacă tratamentele prescrise se diferenţiază conform simptomelor pacientului, tipului de infecţie respiratorie şi în funcţie de modul în care tusea se manifestă, toate tipurile de terapie trebuie să acţioneze în mod esenţial ca un antispatic, un antiinflamator pentru căile respiratorii şi un emolient pentru fluidizarea secreţiilor nazale.