VIDEO Obieciuri şi tradiţii de Bobotează. Cetele de feciori din Ţara Făgăraşului fac spectacol pe străzi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Una dintre cele mai mari sărbători religioase, Boboteaza încheie ciclul sărbătorilor de iarnă şi toţi românii merg la slujbă şi iau apă sfiinţită. Din moşi strămoşi se spune că apa care este sfiinţită în această zi de sărbătoare poate fi păstrată şi un an întreg, deoarece nu se strică niciodată.

În satele româneşti se mai păstrează şi tradiţii mai puţin ştiute, dar care la oraş au fost demult uitate. Un obicei din zona Făgăraşului spune că după sfiinţirea casei de Bobotează, preotul era invitat să se aşeze pe laviţă în care erau puse dinainte boabe de porumb ca să stea cloştile pe ouă şi bucusuioc pentru ca peţitorii să vină la fetele nemăritate. Ulterior busuiocul era folosit la descântecele în dragoste.

Un alt obicei se referă la darurile de Bobotează. Se spune că trebuie să dai bani preotului şi să aşezi pe crucea lui un fuior de lână. În plus copiilor li se dădeau nuci, mere şi covrigi. Asta ca să-ţi meargă bine tot anul. Oferirea fuiorului avea mai multe semnificaţii: se credea că de firele acestuia se vor prinde toate relele sau că fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele morţilor  pentru a ajunge în Rai.

Superstiţii de Bototează

Tradiţia spune că dacă pomii sunt încărcaţi cu promoroacă de Bototează atunci anul va fi bogat. De asemenea certurile sunt interzise şi se spune că oamenii care se ceartă de Bobotează o să fie duşmănoşi tot anul. De Bototează nu se spală rufe şi nimeni nu trebuie să se spele pe cap deoarece se murdăreşte apa sfiinţită.

Cetele de feciori din Făgăraş, o tradiţie păstrată cu sfiinţenie

De sărbătoarea Sfântul Ion toate cetele de feciori din Ţara Făgăraşului vin la Făgăraş la festivalul organizat în centrul municipiului. După slujba religioasă oficiată de mitropolitul Ardealului Laurenţiu Streza la catedrală, cetele de feciori se prezintă în faţa publicului într-o frumoasă paradă a costumelor populare specifice fiecărui sat făgărăşean. Ca în fiecare an, fiecare ceată va fi însoţită de primarul comunei. După ce se întorc în sat feciorii merg cu colindul la toţi locuitorii care poartă numele de Ion. Seara se organizează baluri.

Tradiţia cetelor a pornit din satul Mândra şi s-a extins în toată Ţara Făgăraşului. „În fiecare an, tinerii din comună se strâng în cete. Doar aşa se simt sărbătorile aşa cum ne-au învăţat străbunii. Vrem ca în fiecare an să existe Cete de feciori în satele comunei ca obiceiurile vechi să nu se piardă“, a spus primarul din Mândra, Taflan Şerban.

Pe aceeaşi temă:

La Moldova Nouă se sfiinţesc apele Dunării

Temperaturi de 15 grade de Bobotează

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite