Sondaj: Cât de importantă este cultura? 55,5% în municipiul Braşov şi 24,4% în Zona Metropolitană

Viceprimarul Adina Durbacă a prezentat, astăzi, câteva date cantitative relevate de Studiul de consum şi practici culturale comandat de Primăria Braşov şi Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov.

 La conferinţă a participat şi echipa care a realizat studiul, coordonată de sociologul Andrei Crăciun, şef Serviciu Cercetare al în cadrul Institutuluii Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală.

„Acest studiu este necesar pentru întocmirea dosarului de candidatură şi realizarea strategiei culturale ale Braşovului, în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Braşovul este singurul oraş din ţară care a realizat acest studiu cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, instituţie acreditată care funcţionează sub autoritatea Ministerului Culturii. Datele relevate ne arată nevoia clară a comunităţii pentru identificarea de soluţii pentru dezvoltarea educaţiei culturale, a ofertei culturale, a infrastructurii culturale. Acest fapt ne avantajează în candidatura noastra pentru CEAC 2021, deoarece sunt promovate oraşele care au potenţial în dezvoltare prin cultură, nu cele care sunt deja dezvoltate din acest punct de vedere. Cultura este considerată o valoare foarte importantă pentru 55,5% din populaţia Municipiului Braşov, iar asta arată că Braşovul are potenţialul şi capacitatea de a se transforma prin cultură”, a declarat viceprimarul Adina Durbacă.

„Un punct slab este cel al managementului instituţiilor de cultură din Braşov şi al ofertei culturale, ceea ce ne determină să considerăm că una dintre priorităţi trebuie să fie dezvoltarea capacităţii manageriale în domeniul culturii, prin atragerea de profesionişti, dar şi prin accesarea de fonduri europene pentru formarea continuă a managerilor culturali şi pentru extinderea ofertei culturale”, a mai declarat doamna viceprimar Adina Durbacă

După data de 10 octombrie, data limită a depunerii dosarului de candidatură, Primăria a precizat că va da  publica studiul pe site-ul Primăriei Braşov.

În ceea ce priveşte sistemul de valori, atât pentru pentru populaţia Municipiului Braşov, cât şi pentru cea a Zonei Metropolitane, cea mai importantă valoare este familia (94,1% în Municipiu şi 86,3% în Zona Metropolitană). Diferenţele între zone apar la poziţiile următoare ale preferinţelor, astfel: în Municipiul Braşov, şcoala & educaţia (74,9%) şi timpul liber & relaxare (69,8%) sunt următoarele valori după familie, în timp ce pentru populaţia Zonei Metropolitane Braşov, în ierarhie urmează munca (56,7%) şi şcoala & educaţia (51,9%).

Cultura este considerată o valoare foarte importantă pentru 55,5% din populaţia Municipiului Braşov şi 24,4% din populaţia Zonei Metropolitane Braşov.

Cea mai răspândită şi intensă formă de consum cultural desfăşurată în spaţiul domestic este vizionarea programelor TV. 91,4% dintre respondenţi declară că obişnuiesc să facă acest lucru zilnic.

Următoarele locuri, tot din perspectiva unei frecvenţe zilnice, sunt ascultatul muzicii (83,4%), a emisiunilor de radio (70,3%) şi vizionarea de filme (64%). Informaţiile legate de tipul de consum cultural practicat în spaţiul domestic, susţinute de larga răspândire a elementelor de infrastructură specifică (televizor şi radio), sugerează imaginea unui segment important al populaţiei Municipiului Braşov care manifestă un comportament „pasiv” în ceea ce priveşte cultura.

Deloc neglijabil este numărul celor care obişnuiesc să desfăşoare o activitate creativă, procentul persoanelor care menţionează că se angajează zilnic în astfel de activităţi fiind de 7,4.

Muzica uşoară românească este genul muzical consumat de cei mai mulţi locuitori ai Braşovului, 53,8%. Muzica populară este în strânsă concurenţă (din perspectiva dimensiunii publicului) cu produsele muzicale străine, de tip muzică uşoară sau pop. Din punct de vedere al vârstei, muzica populară se dovedeşte a fi principala preferinţă pentru persoanele de peste 50 de ani.

Muzica clasică/simfonică este ascultată de 22,6% dintre persoanele cu vârsta peste 50 de ani, însă acest gen muzical este ascultat de doar 6,5 % dintre tinerii cu vârsta între 18-34 ani. Aceştia preferă în schimb muzica uşoară românească (39%) şi pop străină (37,7 %).

Datele culese indică faptul că activităţile generale de petrece a timpului liber sunt mult mai prezente în viaţa braşovenilor decât cele specifice consumului cultural. În acest sens, este mult mai probabil să întâlnim braşoveni care în timpul liber preferă să se plimbe prin parcuri şi zone verzi (54,8% săptămânal), să viziteze centre comerciale pentru efectuarea cumpărăturilor (13,7% săptămânal) sau să facă sport de întreţinere (13,4% săptămânal).

În ceea ce priveşte consumul public de bunuri culturale, cel mai apreciat este filmul vizionat în cinematografe (11,6% dintre respondenţi merg la film cel puţin o dată pe lună), urmat de participarea la sărbători sau evenimente locale (16,1% cel puţin o dată pe lună), participarea la festivaluri de diferite feluri (9,5% cel puţin o dată pe lună) sau spectacole de divertisment (7,5% cel puţin o dată pe lună) şi vizitarea muzeelor (6,7%).

Dacă efectuăm o comparaţie cu situaţia întâlnită la nivel naţional în ceea ce priveşte dimensiunea segmentelor de non-consumatori, se poate observa că vizionatul filmelor la cinematograf, vizitarea muzeelor şi participarea la sărbători sau evenimente locale sunt singurele forme de consum cultural în rândul cărora Municipiul Braşov se poziţionează mai bine, depăşind valorile naţionale.

Absenţa totală (non-participare) de la concerte organizate la filarmonică, asistarea la spectacole de operă sau operetă şi participarea la spectacole de divertisment înregistrează în Municipiul Braşov valori mai mici cu aproximativ 30%, comparativ cu nivelul naţional.

În ceea ce priveşte consumul cultural de spectacole, locuitorii Braşovului participă cel mai mult la spectacole de teatru (8,5% cu o frecvenţă lunară). Segmentul de non-consumatori (53,5%) este mai mic decât nivelul naţional (63,2%).

Cei mai mulţi dintre participanţii la sondaj, locuitori ai Zonei Metropolitane, care au vizitat cel puţin o dată în ultimele 12 luni o instituţie culturală în Municipiul Braşov, au mers la Muzeul Prima Şcoală Românească (24,8%). Următorarele două obiective culturale cele mai vizitate au fost Muzeul Judeţean de Istorie – Bastionul Ţesătorilor (21,1%) şi Muzeul Casa Mureşenilor (20,8%).

Accesarea ofertei instituţiilor publice de cultură:

Întrebarea despre instituţiile culturale din municipiul Braşov vizitate de braşoveni cel puţin o dată în ultimele 12 luni a relevat că pe primele locuri se află Muzeul Judeţean de Istorie, prin Bastionul Ţesătorilor (27,3 %), Teatrul „Sică Alexandrescu” Braşov (20,2 %), Opera Braşov (13,4 %), Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” (12,9 %), Muzeul „Prima Şcoală Românească” (12,3 %), Centrul Cultural Reduta cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (11,5 %), Muzeul „Casa Mureşenilor” (9,6 %), Muzeul de Artă (9,5 %) şi Muzeul de Etnografie (8,4 %).

Studiul arată că braşovenii îşi iubesc oraşul, iar faptul că astăzi îşi ocupă timpul liber cu plimbări în parcuri, zone comerciale sau de relaxare creează premizele creşterii consumului cultural.

Studiul relevă de asemenea că adulţii au preferinţele culturale deja formate şi vom incerca să dezvoltăm şi să diversificăm oferta culturală, să dezvoltăm apetitul şi reflexul pentru consumul cultural.

Cifrele de sondaj

• Municipiul Braşov: eşantion 800 de persoane, unitatea de eşantionare fiind secţia de votare. Rata de încredere: 95%, eroare de eşantionare acceptată 3,46%
• Zona Metropolitană (Codlea, Săcele, Ghimbav, Predeal, Râşnov, Zărneşti, Bod, Budila, Cristian, Crizbav, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Prejmer, Sânpetru, Târlungeni, Vulcan) – Eşantion 315 persoane, unitate de eşantionare – secţia de votare, rată de încredere 95%, eroare de eşantionare acceptată 5,52%.

Studiul realizat este de factură cantitativă, bazat pe metoda anchetei sociologice şi tehnica sondajului de opinie. Contextul derulării studiului, important pentru operaţionalizarea obiectivelor şi întrebărilor de cercetare, este reprezentat de realizarea Strategiei Culturale a Municipiului Brasov 2015 – 2025 şi de candidatura Municipiului Braşov la titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2021”.