Problema construirii unei rampe ecologice în Ţara Făgăraşului, blocată de inexistenţa unui Master Plan de gestionare a deşeurilor

Până la sfârşitul anului 2017, România trebuie să închidă toate rampele de gunoi neconforme cu normele europene. În caz contrar, ţara noastră trebuie să plătească penalităţi de 164.000 de euro/zi de întârziere.

La Braşov, problema depozitării resturilor menajere în condiţii ecologice este în Ţara Făgăraşului. Aici s-a ratat obţinerea finanţării din fonduri europene în exerciţiul financiar 2007-2014, iar aplicarea pentru noul exerciţiu financiar european 2014-2020 nici măcar nu se cunosc ce măsuri vor fi finanţate şi facă se acordă fonduri nerambursabile în acest domeniu.

„Trebuie ca toate localităţile din Ţara Făgăraşului să ne aşezăm la masă şi să susţinem împreună construirea unei rampe ecologice în zona noastră, în Vestul judeţului. Nu este o soluţie să facem doar o rampă de selectare a deşeurilor şi de transfer către rampa de la Braşov (la o distanţă de 75 de kilometri), pentru că nu este eficient economic. Cu discernământ şi cu capul pe umeri se poate găsi o soluţie, un apmplsament şi apoi să vedem cu implementăm acest proiect”, ne-a declarat primarul Făgăraşului, Sorin Mănduc.

O idee ar fi aceea de a se duce la incineratorul de la Fabrica de ciment din Hoghiz o parte din deşeuri, dar acolo sunt acceptate doar reziduurile uscate, ceea ce nu rezolvă, practic, problema. La staţia de sortare şi transfer sunt selectate materialele reciclabile, gen plastic, sticlă sau metal, care vor fi recuperate. Partea umedă a deşeurilor poate fi tratată mecano-biologic (adică are loc deshidratarea acestora şi transformarea lor în pământ de flori sau îngrăşământ, care, ulterior, va fi vândut). Restul deşeurilor, estimate undeva la un procent cuprins între 10% şi 15%, trebuie transportate la un depozit ecologic.

Nu există un master plan de gestionare a deşeurilor

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Mihail Veştea, spune că a discutat la Autoritatea de Management referitor la problema deşeurilor pentru obţinerea finanţării pentru perioada următoare, dar principala problemă care există, la nivel naţional, este aceea că nu există un Master Plan de gestionare a deşeurilor pentru perioada 2014-2020.

„Comisia Europeană solicită să avem acest Master Plan înainte de a da drumul la fonduri. Din informaţiile pe care le-am primit, Ministerul Mediului se pregăteşte să facă licitaţia pentru înctomirea acestui document şi speră ca până în 2016 să fie gata. Apoi, fiecare judeţ trebuie să facă propriul plan. Ca să câştigăm timp, noi, la nivelul Consiliului Judeţean Braşov, am discutat deja să facem în paralel cu Minsterul Mediului planul de gestionare a deşeurilor la nivel judeţean. Apoi, trebui să avem în calcul că, şi în chestiunea deşeurilor, trebuie să existe un operator regional, ca în cazul operatorilor pentru apă-canal”, a explicat Veştea.