Mii de braşoveni au îndurat frigul pentru a sărbători ziua naţională în centrul oraşului
0Mii de oameni au ieşit din case şi au îndurat temperaturile aflate la limita îngheţului pentru a asista la manifestările organizate de Ziua Naţională. Oamenii au făcut poze cu militarii şi s-au strâns în Piaţa Sfatului pentru a sărbători împreună 1 Decembrie.
Sărbătoarea a început cu o slujbă religioasă, oficiată la ora 10.00 în Piaţa Tricolorului, un ceremonial în memoria eroilor căzuţi în luptă. Opt batalioane de soldaţi au dat apoi onorul. Mii de oameni au asistat la ceremonie. Cei mai încântaţi au fost copiii care s-au fotografiat alături de militarii prezenţi.
„Ziua Naţională este importantă, poate cea mai importantă pentru noi românii. Am adus copiii să vadă şi ei ceremonia. Eu cred că ar trebui să fim cu toţii mândrii de istoria noastră“, a spus Marian Toldea.
„Din păcate mulţi dintre noi uităm ce înseamnă să fie patriot. Ziua naţională este un moment solemn şi mă bucur că la Braşov a fost marcată aşa cum se cuvine, cu paradă militară şi cu slujbă în amintirea eroilor şi nu cu fasole şi cârnaţi şi tarafuri“, a spus Elena Stroe.
„Istoria ar trebui să fie o materie de bază în şcoli. Sunt mulţi copii care nu ştiu ce înseamnă 1 Decembrie, ce înseamnă Marea Unire şi e păcat“, a spus Adrian Costea.
După ceremonialul militar mii de oameni au mers în Piaţa Sfatului pentru a celebra Ziua Naţională. Pentru că afară a fost frig braşovenii s-au încălzit cu un ceai cald sau un pahar de vin fiert. Mulţi dintre au admirat şi bradul de 28 de metri din Piaţa Sfatului care a fost deja montat şi decorat.
Ce sărbătorim de fapt de 1 decembrie
Acum 98 de ani, pe 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia a adoptat proclamaţia prin care s-a declarat unirea Transilvaniei cu România. A fost momentul care a întregit practic teritoriul naţional, după ce, tot în 1918, pe 27 martie Barasabia s-a unit cu ţara, urmată cu Bucovina în 28 noiembrie. Transilvania a fost practic ultimul teritoriu al ţării pentru care românii au luptat în Primul Război Mondial şi au profitat strategic de destrămarea marilor imperii Ţarist şi Austro-Ungar. Proclamaţia de la Alba Iulia a fost manifestare impresionantă, un exemplu de solidaritate naţională a tuturor românilor.
„Pe 1 decembrie 1918, în prezenţa a 1.228 de delegaţi şi a peste 100.000 de români veniţi de pretudindeni. s-a citit proclamaţia care a împlinit visul românilor, dar a încununat şi lupta pe care poporul a dus-o pentru unitate ani întregi. Din punctul meu de vedere, este cel mai important eveniment istoric pentru România, care astăzi nu ar mai fi fost la fel fără Transilvania. Decretarea acestei zile ca zi naţională a fost firească. Este normal să sărbătoreşti ziua în care România s-a întregit după secole de luptă şi asuprire“, a spus Victor Onofraş, istoric.
Documentul care a fost citit la Alba Iulia, în inima Transilvaniei, 1 Decembrie 1918, de politicianul ardelean Vaile Goldiş se păstrează în original la Muzeul Naţional al Unirii. 1 decembrie avea să devină Ziua Naţională a României abia în 1990. La 31 iulie, preşedintele a promulgat legea care ratifica acest lucru . „Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România“, se arată în Proclamaţia de la Alba Iulia.
După manifestarea impresionantă de la Alba Iulia, Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de cãtre regele Ferdinand şi votatã de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919. România a avut şi alte zile naţionale Prima zi naţională a României a fost data de 10 mai, care a fost sărbătorită în perioada 1966-1947. În data de 10 mai, 1866 prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. Un al mai târziu, tot în 10 mai, a proclamat Independenţa României. În perioada comunistă, Ziua Naţională a fost pe 23 august, în perioada 1948-1989. A fost ziua în care, în 1944, România a întors armele împotriva Germaniei naziste.