FOTO Cum a dispărut industria braşoveană. De la privatizări eşuate la datorii uriaşe, insolvenţă şi faliment. Fabricile private au însă mare succes
0După Tractorul şi Rulmentul care au devenit de mult istorie, alte trei fabrici cu tradiţie vor dispărea în curând. Hidromecanica va intra în faliment, iar Tribunalul trebuie să pronunţe joi decizia. Roman SA este în insolvenţă, dar se apropie vertiginos de faliment. Nitroporos Făgăraş a intrat, şi ea, în insolvenţă şi nu a mai plătit salariile de şase luni.
Uzina Hidromecanica a fost unul dintre simbolurile oraşului industrial Braşov. A fost înfiinţată în 1880. Angajaţii lucrau în ateliere de turnătorie fontă şi prelucrări mecanice. În clădirea Hidromecanica s-au fabricat primul autobuz şi primul strung românesc, în anii 50. În perioada de glorie, la Hidromecanica munceau mii de oameni.După Revoluţie, soarta uzinei Hidromecanica şi a miilor de angajaţi a început să atârne de un fir de aţă, societatea fiind privatizată în două rânduri. Aşa se face că, după ce a fost cumpărată de diverşi acţionari, uzina s-a stins încetul cu încetul.
Primul pas a fost făcut în 2001, când uzina a fost cumpărată de societatea Alexander & Co SRL Braşov, privatizare care s-a dovedit a fi un eşec. A doua privatizare a uzinei a avut loc după numai patru ani, când fabrica a fost cumpărată de omul de afaceri Lucian Nicolae Gârbacea, care a deţinut 50,9% din acţiuni, un alt acţionar semnificativ fiind SIF Transilvania cu 45,21%.
Cu trecerea anilor, declinul uzinei Hidromecanica era tot mai evident. Astfel s-a ajuns ca, după ce în 2009, cifra de afaceri a companiei era de 9,4 milioane de lei şi pierderile de 14,8 milioane de lei, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov să scoată la licitaţie platforma Hidromecanica din Centrul Civic. Pentru achiziţia terenului de circa 40.000 metri părtaţi, reţeaua belgiană de hipermarketuri Cora a plătit 13 milioane de euro.
Acum se închide şi Hidromecanica II. Cei 150 de muncitori rămaşi au fost trimişi acasă, iar Tribunalul trebuie să pronunţe joi falimentul uzinei care a re datorii uriaşe la bugetul local şi la electrica.
Roman SA şi Nitroporos Făgăraş au intrat în insolvenţă
Uzina a intrat în insolvenţă în luna septembrie din cauza unei datorii de 90 de milioane de lei. Roman SA nu mai are comenzi, iar anul acesta a produs doar cinci camioane. La uzină mai lucrează acum doar 500 de oameni, faţă de zecile mii din anii de glorie. Roman SA a fost cea mai mare uzină a Braşovului.
Nitroporos Făgăraş a intrat şi ea în insolvenţă. Tribunalul Braşov a admis cererea depusă în acest sens de Direcţia Generală regională a Finanţelor Publice Braşov. Tribunalul a desemnat ca administrator judiciar firma Expert Insolvenţă SPRL Bucureşti. Potrivit legii insolvenţei, nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel nu vor putea fi adăugate creanţelor născute anterior datei deschiderii procedurii. Nitroporos are datorii de 21,3 milioane de lei, dintre care 1,7 milioane reprezintă salariile restante de o jumătate de an. În mai muncitorii au protestat extrem, s-au urcat în turnul combinatului şi au intrat în greva foamei. Deşi au fost promisiuni că societatea îşi va relua activitatea acest lucru nu s-a întâmplat. Dacă în perioada insolvenţei societatea nu va efectua plăţile restante către creditori se va intra în procedura de faliment. Societatea Nitroporos SRL a fost înfiinţată pe data de 7 martie 2008 şi administrează activele companiilor de pe platforma Nitramonia Făgăraş, cumpărate de societatea Viromet Victoria, al cărei acţionar este grupul InterAgro, controlat de Nicula.
Cel mai bun exemplu despre cum ne-am bătut joc de industria cu tradiţie în Braşov este fabrica Rulmentul. Aceasta a intrat în faliment în urmă cu opt ani, iar acum un au fost vândute şi ultimele active. În timp ce fiecare guvern a spus că uzina nu este rentabilă, germanii de la INA Schaeffler i-au contrazis.
În 2005 compania a deschis o fabrică privată cu 3.000 de angajaţi şi 180 de milioane de euro. Majoritatatea salariaţilor de la Rulmentul s-au angajat la INA. Compania caută mereu forţă de muncă şi chiar are un program de specializare a tinerilor direct la locul de muncă. Grupul INA Schaeffler este unul dintre cei mai importanţi furnizori de subansambluri auto pe plan mondial, iar fabrica de la Cristian a fost considerată cea mai mare investiţie străină la Braşovului.