Doina Cornea, „Cetăţean de onoare” al Braşovului

Consilierii locali au decis, astăzi, acordarea titlului de „Cetăţean de onoare” Doinei Cornea, luptatoare anticomunistă şi militantă pentru respectarea drepturile omului – portavocea României libere li democratice a anilor ’80.

Doina Cornea (n. 30 mai 1929, Braşov) este o publicistă şi disidentă anticomunistă din România. A fost asistentă universitară la catedra de limba franceză din cadrul Facultăţii de Filologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

În 1980 a realizat primul „samizdat” (volum fabricat manual, distribuit prin reţele de prieteni), Încercarea labirintului, urmat de alte patru traduceri-samizdat (din limba franceză), cărora le-a scris note şi prefeţe: Pr. Petru Gherman, Ieremia Valahul, Lao-tse, Tao te king, Gabriel Marcel, Dreptate şi Adevăr, Ştefan Lupaşcu, - partea de Trialog din Omul şi cele trei etici ale sale.

Între 1982 şi 1989 a difuzat 31 de texte şi proteste prin radio „Europa Liberă”. În 1983 a fost destituită de la universitate şi supusă unor anchete, interogatorii, bătăi, ameninţări. Urmărirea ei politică a fost coordonată de colonelul de Securitate Alexandru Pereş, tatăl senatorului Alexandru Pereş (PDL).

Împreună cu fiul ei, Leontin Iuhas, a răspândit 160 de manifeste de solidaritate cu muncitorii din Braşov răsculaţi la 15 noiembrie 1987, ambii fiind arestaţi pentru 5 săptămâni (noiembrie-decembrie 1987).

În septembrie 1988, printr-o scrisoare deschisă adresată papei Ioan Paul al II-lea, scrisoare difuzată de Radio Europa Liberă, a solicitat împreună cu alţi cinci intelectuali clujeni scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma din ilegalitate.

Practic, apoi a fost urmărită permanent până la 21 decembrie 1989. A participat la manifestaţia stradală de la Cluj din 21 decembrie 1989, sub gloanţe.

După 22 decembrie 1989, a fost cooptată în Consiliul Frontului Salvării Naţionale, organism din care şi-a dat demisia la 23 ianuarie 1990, din cauza transformării FSN în partid politic şi a reminiscenţelor comuniste ale acestuia. A fondat (împreună cu alţii, devenind apoi preşedintă) Forumul Democrat Antitotalitar din România (6 august 1990, la Cluj), ca o primă mişcare de unificare a opoziţiei democrate, din care s-a format mai târziu Convenţia Democrată din România (CDR).

Membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianţei Civice şi a Fundaţiei Culturale Memoria. A publicat peste 100 de articole în ziare şi reviste (22, România liberă, Vatra, Memoria etc.). A ţinut conferinţe în ţară şi străinătate, multe dintre ele publicate în volume colective (Une culture pour l'Europe de demain, Il nuovo Areopago, Mission, Quelle sécurité en Europe à l'aube du XXIème siècle?, Europe: les chemins de la démocratie, Politique Internationale, Amicizia fra i popoli).