Casa de Comerţ Balcanică solicită înfiinţarea unei zone libere conexe Aeroportului

Mediul de afaceri braşovean salută consensul politic din ultima perioadă, în ceea ce priveşte sprijinirea construirii Aeroportului Internaţional de la Ghimbav.

Însă, în acest context, reprezentanţii comunităţii de afaceri consideră că autorităţile locale trebuie să aibă o strategie de gândire pe termen mai lung şi să prevadă construirea unei zone economice libere, cu toate facilităţile fiscale aferente, lângă Aeroport.

O astfel de investiţie vine în sprijinul oamenilor de afaceri, ar atrage noi investiţii şi ar avea ca efect impulsionarea întregii zone. În România, există zone libere doar la Giurgiu şi Brăila.

Autorităţile trebuie să asigure terenul şi infrastructura 

„O zonă liberă în interiorul ţării, chiar în centrul ţării, creează facilităţi logistice foarte bune pentru toată Europa, creându-se o conexiune extraordinară pentru toate firmele de producţie. Trebuie să gândim aceste investiţii pe termen lung. Vom avea Aerportul, care este o cale de intrare în ţară, vom avea terminalul intermodal CFR de la Feldioara şi o reţea de autostrăzi care radiază de la Braşov către Bucureşti, Sibiu, Târgu-Mureş şi Bacău. Nu avem voie să ratăm o asemenea oportunitate, de a înfiinţa o zonă liberă la Braşov. Iar demersurile trebuie făcute încă de acum, nu după ce în jurul Aeroportului vor începe să apară tot felul de facilităţi, cu scop mai mult de speculă imobiliară“, a declarat pentru newsbv.ro Liviu Pandele, preşedintele fondator al Casei de Comerţ Balcanice.

El spune că, din punct de vedere logistic şi geostrategic, zona liberă conexă Aeroportului ar face ca Braşovul să aibă atractivitate strategică economică pentru investiţiile tip greenfield, mai ales dacă aici se va realiza un terminal pentru cargo. Practic, Casa de Comerţ  Balcanică avansează ideea înfiinţării unui parc industrial cu statut de zonă liberă.

Modelul turcesc. De ce nu?

Liviu Pandele dat ca exemplu modul în care funcţionează o astfel de zonă liberă în Antalya (Turcia). Acolo, firma care administrează zonă liberă are o participaţie publică de 34%, iar 64% din acţiuni sunt deţinute de companii private, camere de comerţ sau structuri asociative. Mai mult, Guvernul turc a emis o hotărâre de minimizare a birocraţiei în ceea ce priveşte funcţionarea acestor zone libere.

De exemplu, firma care administrează zona liberă din Antalia încasează zilnic peste 15.000 de euro numai pentru taxa de acces (aproape jumătate de milion de euro lunar!). Bineînţeles, din impozitarea acestor venituri statul ar avea numai de câştigat. Apoi, dezvoltarea unor astfel de zone libere aduce şi crearea multor locuri de muncă. Făcând o comparaţie cu statul turc, din punct de vedere ocupaţional, volumul forţei de muncă dinzonele libere ocupă locul al patrulea la nivel naţional.

„Estimăm că, dacă se va realiza o zonă liberă la Braşov, în termen de 5-10 ani se va ajunge la înfiinţarea a 3-5.000 de noi locuri de muncă, iar taxele şi impozitele pe salarii se duc tot în vistieria statului român”, mai spune reprezentantul Casei de Comerţ Balcanice.

Zona liberă nu este condiţionată de graniţă

„În opinia noastră este o chestiune de decizie politică exclusiv. Să nu se mai spună că nu se pot face zone libere în interiorul ţării, că trebuie făcute pe graniţă. Total fals. În Instambul funcţionează mai multe astfel de zone. Avem Aeroportul, avem vamă, sunt îndeplinite toate condiţiile pentru înfiinţarea uni zone libere la Braşov, care, să nu uităm, este Pol regional de creştere economică“, a argumentat Pandele propunerea de a se înfiinţa o astfel de investiţie la Braşov.

Practic, zona liberă va deveni o zonă unde plăteşti o taxă de intrare, iar aici pot funcţiona de la magazine de tipul „duty free”, până la depozite şi unităţi de producţie. Care este secretul pentru care sunt avantajoase zonele libere? De exemplu, un comerciant aduce pe calea aerului un container cu marfă. El va plăti TVA doar pe marfa care părăseşte zona liberă, restul rămânând în depozite. Dacă ar veni cu containerul pe calea clasică, ar trebui să plătească cuantumul de TVA pentru întreaga cantitate, ceea ce creează o presiune pe firma respectivă, care indisponibilizează sume mari de bani.

„Din punctul nostru de vedere, în România nu există o politică susţinută de atragere a investiţiilor nici măcar în zonele libere existente. Cât priveşte parcurile industriale, acestea mai degrabă sunt un fel de agenţii imobiliare. Nu există cercetare ştiinţifică, nu există transfer tehnologic, deşi în aceste domenii există fonduri structurale la nivelul Uniunii Eruopene care pot fi atrase”, a concluzionat preşedintele fondator al Casei de Comerţ Balcanice.