Căruţe în loc de maşini la Viscri, o nouă metodă de a atrage turişti şi de a conserva patrimoniul naţional

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Locuitorii din satul braşovean Viscri vor ca din primăvară turiştii care vin în localitate să circule doar cu căruţa. Astfel, accesul autoturismelor ar putea fi interzis câteva luni pe an, cât durează sezonul turistic.

Viscri este satul vedetă al României, mai ales datorită Prinţului Charles. A avut în anul 2016 35.000 de turişti, majoritatea străini. Practic satul a atras de peste 30 de ori mai mulţi vizitatori decât numărul locuitorilor pe care îi are. Sătenii vor însă ca satul lor să rămână aşa cum era pe vremea bunicilor, astfel că accesul autoturismelor ar putea fi interzis în perioasa aprilie-octombrie, când vin cei mai mulţi turişti la Viscri. Caroline Fernolend, director executiv şi vicepreşedinte al Fundaţiei „Mihai Eminescu Trust“ şi unul dintre cei care au avut un rol important în promovarea satului, spune că s-a luat legătura cu specialişti de la Comisia Europeană pentru a face un regulament care să fie respectat de turişti şi care să ajute la conservarea autenticităţii satului.

„Numărul turiştilor a ajuns în 2016 la 35.000, în creştere faţă de 2015 (n.r. – acum doi ani au fost 30.000 de vizitatori). Maşinile care sunt parcate în sat ocupă spaţiu, iar animalele nu mai pot bea apă în locurile special amenajate. Am luat legătura cu specialişti de la Comisia Europeană pentru a întocmi un regulament care să fie acceptat de toată lumea, pentru ca satul să rămână autentic şi să conservăm exact lucrurile pe care turiştii vin special la Viscri să le vadă. Ne dorim ca autoturismele să nu mai aibă acces în sat în perioada aprilie-octombrie, cât durează sezonul turistic“, a spus Caroline Fernolend, care este acum şi consilier judeţean.

Regulamentul nu va fi unul cu caracter de lege, adică turiştii care nu îl vor respecta nu vor fi amendaţi pentru că au intrat cu maşina în sat. Locuitorii din Viscri sunt însă încrezători că oamenii care vin la ei tocmai pentru senzaţia de sat autentic vor ţine de cont de dorinţele oamenilor de a conserva valorile tradiţionale. Odată ce regulamentul va fi aprobat, acesta va fi trimis agenţiilor de turism, iar vizitatorii vor ştii regulile înainte să ajungă al Viscri. De asemenea, 25 de căruţe îi vor transporta pe turiştii care vor veni la Viscri la pensiunile unde au cazare, iar pe cei care vin doar o zi în vizită îi vor duce la obiectivele turistice pe care vor să le vadă. Pentru ca proiectul să poată deveni realitate, la intrarea în sat se va amenaja o parcare de 150 de locuri.

image

Foto

image
image

Foto

image

Drumul nervilor spre Viscri va fi reparat

După mulţi ani în care turiştii şi-au rupt maşinile dorind să ajungă la Viscri şi după ce localnicii au făcut zeci de memorii, drumul Buneşti-Viscri-Dacia va fi în sfârşit reparat. Consiliul Judeţean Braşov a obţinut finanţarea necesară. Drumul Judeţean 104 L, care duce la Viscri, are 16 kilometri şi este plin de gropi. Nu există posibilitatea să le ocoleşti şi, dacă nu ai maşină de teren, atunci totul devine un calvar. Investiţia în repararea drumului se ridică la 29,7 milioane de lei. Banii au fost obţinuţi de Consiliul Judeţean prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Lucrările vor începe la primăvară.

Cazare la Casa Prinţului Charles

Turiştii care ajung la Viscri se pot caza chiar în casa Prinţului Charles. După doi ani de renovări, locuinţa a fost deschisă turiştilor. Toate veniturile obţinute din cazări vor fi donate Fundaţiei „Prinţul de Wales“. Deschiderea casei în regim turistic a fost anunţată pe pagina de Facebook a Fundaţiei.

Moştenitorul coroanei britanice a cumpărat casa în 1998. Locuinţa are cinci dormitoare cu băi proprii, o sala de curs şi o cafenea. O noapte de cazare în Casa Prinţului Charles costă între 40 şi 85 de euro. La Viscri găsiţi şi alte pensiuni, toate autentice. Aici vă veţi simţi ca în casele de la ţară ale bunicilor. Cazarea la Viscri costă între 50 şi 200 de lei pe noapte, iar alimentele cu care veţi fi serviţi, de la pâine, la legume, carne, brânză sau dulceţuri, provin din gospodăriile ţăranilor.

Sat în patrimoniul UNESCO

Cea mai mare victorie a satului Viscri a fost includerea sa în patrimoniul UNESCO.

Cu sprijinul Fundaţiei „Mihai Eminescu Trust“, Caroline Fernolend a reuşit, în 2011, să construiască la Viscri o staţie de epurare ecologică unică în România. Astfel, Primăria Buneşti, de care aparţine Viscri, şi oamenii au beneficiat de canalizare fără să plătească taxe de canalizare. Staţia a costat 400.000 de euro.

Una dintre principalele atracţii din Viscri este biserica fortificată, o adevărată bijuterie, care nu a fost atinsă de modernizări. Orga, veche de 300 de ani, băncile de lemn sculptat, tocite de-a lungul timpului, dar şi o cutie a milei pictată manual, toate pot fi admirate în linişte. Orga a fost realizată de cunoscutul constructor Johann Thois şi este de o frumuseţe rară. Atât ea, cât şi altarul pictat, nu au suferit nicio modificare de sute de ani. La fel şi băncile pe care se aşezau oamenii la slujbă. Biserica are şi un muzeu, unde pot fi admirate lăzi de zestre săseşti pictate manual, costume populare de nuntă din secolul al XIII-lea, dar şi seturi întregi de ceramică folosite la mesele de duminică. Din muzeu nu lipsesc nici pătuţurile din lemn pentru copii sau cărţile de rugăciuni de acum 200 de ani. Biletul de intrare costă 4 lei.

 „Viscri Socken“ (şosetele de viscri) este acum un proiect celebru nu doar în sat, ci şi peste hotare. 90 de femei croşetează şosete din lână şi papuci din pâslă, pe care le vând turiştilor cu preţuri cuprinse între 15 şi 40 de lei (şosetele) şi între 70 şi 110 de lei (papucii). Chiar lângă biserica fortificată, sătenii au deschis un magazin, unde vând şosetele şi papucii, dar şi miere, şi gemuri făcute tot de săteni. Dulceţurile se vând cu 20 de lei borcanul. Dulceaţa de fructe de pădure din Viscri a ajuns şi ea celebră. Gerda Gherghiceanu din Viscri este cea care face cunoscutele dulceţuri gustate şi de prinţul Charles.

Potcovarul satului, Gabor Istvan, este şi el atracţie turistică. A învăţat meserie de la tatăl său şi modelează orice în fier. Pentru că nu mai era de lucru în sat, s-a reprofilat pe turism. Turiştii vin la el în vizită, iar Istvan le arată secretele meseriei. Face şi potcoave în miniatură, pe post de suvenire, şi chiar îi lasă pe turiştii mai îndemânatici să muncească în atelier.

 

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite