Biserica din Viscri, în topul celor mai frumoase lăcaşuri de cult din lume

Britanicii de la The Telegraph au inclus biserica fortificată din Viscri în topul celor mai frumoase din lume. Biserica a fost clasată pe locul cinci, după edificii din Clolumbia, Norvegia, Iran şi Franţa.

Jurnaliştii britanici descriu simplu biserica: „Nu este un castel, a fost cândva o capelă, iar acum este o biserică fortificată“. Ei mai laudă biserica din Viscri pentru simplitatea ei şi descriu ca o fortificaţie cu ziduri albe groase şi un interior simplu din lemn. Cotidianul mai menţionează şi că biserica face parte din patrimoniul Unesco.

Biserica fortificată din Viscri datează încă din secolul al XIII-lea şi aici timpul parcă a stat în loc. De la poarta de lemn şi grădina de pomi fructiferi care o înconjoară, de la treptele de piatră măcinate de iernile grele şi până la muzeul din biserică, totul arată ca acum câteva secole. Biserica îţi taie practic respiraţia. Orga veche de 300 de ani, băncile de lemn sculptat, tocite de-a lungul timpului, dar şi o cutie a milei pictată manual, toate pot fi admirate în linişte. „Orga a fost costruită de cunoscutul constructor Johann Thois şi este de o frumuseţe rară. Atât ea cât altarul pictat nu au suferit nicio modificare. La fel şi băncile pe care se aşezau oamenii la slujbă. Existau nişte reguli foarte clare. Femeile şi copiii stăteau în centru, iar băncile lor erau mai scunde şi erau confecţionate din dulapuri. Întreg mobilierul original a fost păstrat, lucru care nu se poate spune despre multe fortificaţii din Transilvania care au suferit de-a lungul timpului restaurări“, a spus istoricul Ioan Pulber.

Dacă aveţi curaj puteţi urca până în cel mai înalt turn, într-un întuneric total, pe treptele înguste. De sus însă veţi avea o privelişte superbă de unde puteţi admira o panoramă superbă asupra întregului sat. Un tur al bisericii trebuie să includă obligatoriu şi o plimbare prin camerele vechi ale muzeului unde puteţi vedea lăzi de zestre săseşti pictate manual, costume populare de nuntă, din secolul al XIII-lea, dar şi seturi întregi de ceramică folosite la mesele de duminică. Din muzeu nu lipsesc nici pătuţurile din lemn pentru copii sau cărţile de rugăciuni de acum 200 de ani.