Întâlnire istorică între autorităţile din Brăila, Galaţi, Tulcea şi premierul Victor Ponta. Patru proiecte au fost prezentate!
0
După ce s-au asociat în cadrul organizaţiei de dezvoltare intercomunitară Brăila- Galaţi- Tulcea "Dunărea de Jos", astăzi, autorităţile locale şi judeţene din cele trei comunităţi au avut o întâlnire oficială cu prim-ministrul Victor Ponta, prilej cu care au prezentat patru proiecte mari de interes major pentru întreaga regiune. Podul peste Dunăre a obţinut garanţii guvernamentale.
Practic, cele trei judeţe s-au asociat pentru constituirea ADI (asociuaţia de dezvoltare intercomunitară) "Dunărea de Jos", pentru a putea, împreună, să pună în practică proiecte de interes major atât pentru regiune, cât şi pentru Moldova şi Muntenia.
După ce vineri, CLM şi CJ au aprobat cu unanimitate de voturi asocierea la ADI, astăzi, la orele 13.30, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene din Brăila, Galaţi şi Tulcea au făcut front comun, şi-au armonizat deciziile şi s-au aşezat la masa discuţiilor cu şeful Executivului.
"Discuţia a decurs bine, am prezentat mai multe proiecte mari de interes pentru întreaga zonă. Podul peste Dunăre a obţinut garanţii guvernamentale. Am vorbit despre dezvoltarea turismului în Insula Mică a Brăilei, dar şi despre o posibilă lege a Deltei Dunării, precum şi despre drumul expres Galaţi- Brăila- Drajna, pentru a ne lega astfel de autostradă", ne-a declarat Aurel Simionescu, primarul Brăilei.
Soarta Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară "Dunărea de Jos" s-a pecetluit vineri la Brăila
Primarul Aurel Simionescu
Fiind în centrul regiunii, BRăila are un rol important în realizarea proiectelor comune pe care şi le-a propus ADI. Vorbim aici, în primul rând, despre podul peste Dunăre între BRăila şi Tulcea, prin Smârdan, pod ce ar face legătura geografică, pe cale rutieră, între Moldova-Muntenia şi Delta Dunării, respectiv Constanţa- Marea Neagră.
"Din punctul meu de vedere cred că podul ar trebui să facă legătura şi spre Insula Mare a Brăilei, ca să se scutească trecerile cu bacul", ne-a spus, astăzi, un brăilean de 56 de ani.
De altfel, podul peste Dunăre are deja proiect de fezabilitate- macheta acestuia este de ani buni în holul Prefecturii Brăila- de pe vremea când era Murgeanu la ministerul de resort, iar valoarea lui s-ar ridica la 300 de milioane de euro.
Teoretic, în acest caz se vorbeşte şi despre un parteneriat public - privat, însă fără susţinere guvernamentală, obiectivul nu este sustenabil, motiv pentru care cele trei comunităţi susţin la unison construirea acestuia. Dată fiind proximitatea dintre Brăila şi Galaţi (17 km), podul s-ar face în zona digului dintre cele două municipii, iar pe aici ar merge, anual, spre mare şi spre deltă, peste un milion de turişti, atât din Republica Moldova, cât şi din Moldova, Muntenia, Hargita, Covasna.
De asemenea, drumul expres Galaţi- Brăila- Drajna ar face legătura cu autostrada, ceea ce înseamnă, din nou, un aflux mare de turişti.
"Până la urmă, un turist care trece prin Galaţi şi mănâncă doar un covrig aici este un turist care lasă un bănuţ în Galaţi şi e mai mult decât acum", a declarat Marius Stan, primarul Galaţiului.
Un alt proiect de interes major este acela ce vizează dezvoltarea porturilor din zona Dunării maritime, astfel încât să se reia circulaţia pe fluviu, de la Galaţi până la Sulina, atât pentru pasageri, cât şi pentru barje de marfă, acolo unde este posibil.
Imagine din Delta Dunării
"Celor din Tulcea li s-a recomandat astăzi să treacă la întocmirea unei legi a deltei, fapt ce este posibil în scurt timp", a adăugat primarul Aurel Simionescu.
Nici eşalonul doi din administraţia locală nu gândeşte altfel: "Asocierea celor trei judeţe va duce la o dezvoltare rapidă a comunităţilor, la accesarea mai multor proiecte comune. Vorbim chiar şi despre un Aeroport la Vădeni, despre un spital regional în zona digului, dar şi despre o infrastructură solidă în zonă", a declarat Alexandru Dănăilă, viceprimarul municipiului Brăila.
Gălăţenii au făcut front comun cu Brăila şi Tulcea
Imagine din Insula Mică a Brăilei, a doua deltă a Dunării
Cât despre oamenii simpli ai oraşului, nu mică ne-a fost surpriza atunci când am constatat că mulţi dintre ei sunt conştienţi că Brăila- Galaţi este o forţă prin simplul fapt că reprezintă a doua mare aglomerare urbană după Bucureşti din România.
"Dacă ne unim avem putere să accesăm proiecte. Avem şi ADR-ul aici la Brăila, ar fi păcat să nu mergem mai departe, să nu ne dezvoltăm aşa cum merităm", ne-a spus Maria Codrescu, 44 de ani, inginer din Brăila.
De altfel, la ultima şedinţă a CJ Brăila, şi preşedintele instituţiei, Gheorghe Bunea Stancu, a arătat că Brăila are un rol cheie în dezvoltarea regiunii: "Avem toate motivele să fim aici, să ne implicăm şi să punem la punct proiecte de interes major pentru comunităţile noastre, o vom face, o facem deja!", a spus Stancu.
Se încarcă comentariile...
