GALERIE FOTO Protest, "metafore de argint" şi petiţie on-line pentru Roşia Montană în localitatea Tichileşti

Dascăli şi elevi, împreună la manifestare. FOTO: N.Butnaru

La Şcoala Gimnazială Tichileşti a avut loc  o  activitate  de educaţie cultural-civică,  iniţiată şi coordonată de prof. de biologie Eugenia Lăzărică  şi  prof. de informatică Şerban Nicoleta, la care au participat elevii claselor a V-a ,  A şi B.

Activitatea,  intitulată sugestiv  "Roşia Montană, ca un mistreţ cu colţi de argint ”,  a fost realizată  cu ocazia împlinirii a 1882 de ani de atestare documentară a localităţii miniere Roşia Montană,  din judeţul Alba  şi se integrează în suita de manifestări  organizate  în ţară,  în scopul interzicerii proiectului  iniţiat de o firmă străină,  ce vizează deschiderea celei mai mari exploatări  aurifere de suprafaţă  din Europa,  prin folosirea cianurii de potasiu.

   Roşia Montană are o existenţă milenară , fiind cunoscută dinaintea cuceririi Daciei, ca una dintre cele mai vechi localităţi cu tradiţie în exploatarea metaleor preţioase din Europa.Cunoscută sub numele de Alburnus Maior, este menţionată prima dată pe tăbliţele cerate ( în număr de 25 ) , descoperite în galeria Cătălina-Monuleşti şi datate 6 februarie 131.

   Iniţiată de romani, exploatarea aurului şi argintului de aici   a fost continuată timp de sute de ani, dar,  în ciuda acestui fapt ,  zăcămintele rămase sunt extrem de bogate, fiind vorba de sute de tone de aur şi argint ce sunt „ vânate ”  de o firmă specializată din străinătate, care, dacă va reuşi să  obţină aprobările necesare,  va lăsa în urmă munţi de steril şi un mediu toxic, otrăvit cu cianură ,  pentru zeci de ani.

     În deschiderea manifestării, elevilor le-au fost expuse principalele repere al istoriei acestei localităţi,  precum şi posibilele afectări ale mediului natural,  survenite în urma începerii exploatării zăcămintelor de aur şi de argint,  cu tehnologia bazată pe cianuri. S-a expus şi punctul de vedere al mai multor instiuţii culturale şi religioase,  de rangul cel mai înalt,  care se pronunţă  pentru interzicerea  acestor tehnologii de exploatare, dezavuate în Europa.

      A urmat apoi localizarea pe hartă a localităţii Roşia Montană, însoţită de explicaţii referitoare la faptul că,  sute de ani,  aşezaţi,  cum spune cronicarul , ” în calea răutăţilor ”  am fost nevoiţi să îndurăm invazii şi cuceritori de tot felul,  care ne-au jefuit sau cărora le-am plătit greu  tribut ,  iar acum ,  supremă ironie ,  oferim străinilor ,  pe nimic ,  tot ce ne-a mai rămas  din  „  comoara regelui Decebal  ”.

    Pentru a ilustra acest trecut dureros , a fost numită eleva Gabriela Novac,  care a recitat sugestiva poezie intitulată  „  Noi  ”  a poetului  ”  pătimirii noastre ”  ,   Octavian Goga. 

    S-a prezentat apoi un film documentar ,  intitulat „ Roşia Montană pe mapamond  ”  în care au fost expuse cu obiectivitate, aspectele ” pro ”  şi  ”  contra ”   începerii exploatării  zăcămintelor de aur şi argint ,  cu cianuri. Pe parcursul vizionării , elevilor li s-au oferit explicaţii suplimentare şi uneori emoţionale , legate de moştenirea lăsată de strămoşi , de care suntem datori să avem grijă , pentru generaţiile următoare.

    Ca o încununare a celor expuse , a urmat clipul cutremurător al actriţei Maia Morgenstein  legat de înstrâinarea valorilor naţionale ,  pe care cei din vechime le-au apărat cu preţul vieţii , pentru noi şi impresionanta  metaforă poetică a lui Ştefan Augustin Doinaş „ Mistreţul cu colţi de argint ” în interpretarea inegalabilă a artistului Mihail Stan ,  de la Cenaclul Flacăra.

     Toţi cei prezenţi vor să semneze, în laboratorul de informatică , o petiţie on-line ,  pentru interzicerea exploatării zăcămintelor  Roşiei Montane.

   „Am căutat să dezvoltăm la copii responsabilitatea faţă de păstrarea unui mediu curat şi ataşamentul  faţă de valorile naţionale şi  în acest context ,  sperăm că  ” mistreţul cu colţi de argint  ”  ( Roşia Montană  )  îşi va distruge ,  ca-n poezia lui Augustin Doinaş , până la urmă  ,  hăitaşii ”  ne-a declarat prof.  Eugenia Lăzărică , unul dintre organizatori.