Oamenii cu bani au închiriat, bucată cu bucată, faleza Brăilei pentru luxul de a avea propriul ponton privat

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În ultimii ani, brăilenii cu suficiente resurse financiare au luat în stăpânire faleza Dunării, legându-şi de mal pontoane private pe care fie au amenajat mici căsuţe de vacanţă, fie le folosesc pentru a-şi „parca” ambarcaţiunile de zeci de mii de euro. În vreme ce unii localnici se plâng că amalgamul de pontoane şi bărci nu este tocmai plăcut privirii, Primăria încurajează acest fenomen.

Municipalitatea este de acord, deoarece acest aspect constituie o sursă de venit la bugetul local. În principiu, toată lumea, atât persoanele fizice cât şi cele juridice, care vor să folosească o porţiune de mal, în dreptul căreia să acosteze ambarcaţiuni, trebuie să achite o chirie către Consiliul Local Municipal, reprezentat de Serviciul de Transport Public Local de Călători şi Administrare Portuară (STPLCAP) din cadrul Primăriei Brăila.

STPLCAP administrează zona de mal stâng al Dunării dintre kilometrul 170 - 875 şi km 175 - 800. Este vorba, mai exact, de porţiunea cuprinsă între Căpitănia Brăila şi Portul Militar Brăila, adică circa 5 kilometri liniari. Aici vorbim de mal amenajat, situat între Căpitănie şi trecerea bac "Stânca", şi mal neamenajat, între "Stânca" şi Portul Militar. La ora actuală, după cum poate vedea oricine se plimbă pe faleza brăileană, în dreptul malului amenajat au fost amplasate numeroase pontoane private. Fiecare posesor de ponton plăteşte către STPLCAP o chirie aferentă fiecărui metru liniar, cât reprezintă amprenta la mal a respectivului ponton. Cu alte cuvinte, dacă pontonul este lung de 10 metri, posesorul plăteşte pentru 10 metri de mal. În general, pontoanele private măsoară între 5 metri şi 40 de metri. La categoria 40 de metri intră restaurante plutitoare , amenajate pe nave fluviale scoase din uz.

Chiria plătită pentru luxul de a avea un ponton privat este de 1,28 lei pe zi per metru liniar de mal ocupat. Astfel, un restaurant plutitor a cărui amprentă la mal este de 40 metri liniari, atrage o taxă lunară de 1.536 lei, iar un ponton de 10 metri liniari este taxat cu 384 lei. În momentul de faţă, există pe malul brăilean al Dunării 43 de pontoane private, pentru care municipalitatea încasează din chirii o sumă totală de 47.788,57 lei pe lună (477,8 milioane de lei vechi n.n.).

Primarul Brăilei: "Dacă este cerere atât de mare pentru pontoane private, însemnă că economia Brăilei nu stă chiar atât de prost pe cât se spune!"

Primarul Brăilei, Aurel Simionescu, nu vede nimic rău în faptul că în dreptul zonei de promenadă de pe faleză se află sumedenia de pontoane private. „Prezenţa acestora demonstrează că, până la urmă, situaţia economică a oraşului nu stă chiar atât de rău pe cât se spune. Există o cerere foarte mare din partea celor care vor să aibe propriul ponton, iar dacă în urmă cu câţiva ani toată lumea voia o deschidere la mal de cel puţin 10 – 15 metri, acum se mulţumesc şi cu 5 – 7 metri, numai să prindă în loc. Din păcate, malul s-a cam ocupat, nu prea mai există posibilitatea de a închiria spaţii pentru cei doritori”, ne-a declarat Simionescu. Situaţia despre care vobeşte primarul este evidentă mai ales în sezonul cald, atunci când malul este împânzit literalmente de pontoane. În sezonul rece, unele dintre acestea sunt mutate din locul închiriat de proprietari, fie pe mal, fie în alte zone mai ferite de valuri.

Deţinerea unui ponton personal este cu adevărat un lux la Brăila, în condiţiile în care cei mai mulţi dintre posesorii de bărci şi ambarcaţiuni de dimensiun mai mari se bat pentru a prinde un loc de acostare în cele două baze nautice existente pe malul Dunării. Este vorba despre o bază care aparţine municipalităţii, fiind administrată de societatea de transport public „Braicar” SA, şi o bază privată, care este administrată de firma „Madystour” SRL. Pentru un loc într-o bază nautică se plăteşte o chirie lunară între una şi câteva sute de lei, în funcţie de dimensiunea ambarcaţiunii şi capacitatea motorului cu care este dotată aceasta.

Citeşte şi

Constanţa Gabara pentru traversarea Canalului Dunăre-Marea Neagră, aşteptată la Constanţa. Pontoanele de sub Podul Agigea sunt încă în lucr

Brăila



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite