Misiune în infernul din Haiti. Un poliţist brăilean a văzut iadul pe pământ: „Se împuşcă pe străzi ca în Vestul Sălbatic! Sunt şi 100 de crime pe lună“

Comisarul Adrian Glugă a reprezentat Poliţia Română timp de doi ani, în misiunea ONU din Haiti  FOTO arhiva personală

Comisarul Constantin Adrian Glugă, 41 de ani, a participat timp de doi ani la o misiune a ONU în ţara din America Centrală. Violenţa şi sărăcia în care trăiesc locuitorii acestei ţări l-au îngrozit pe poliţist, care ne-a povestit că bandele de infractori „se împuşcau pe străzi ca în Vestul Sălbatic“.

Timp de doi ani, în perioada octombrie 2012-octombrie 2014, adjunctul şefului Poliţiei din Brăila, comisarul Constantin Adrian Glugă, a participat la o misiune a Organizaţiei Naţiunilor Unite în Haiti. A revenit în ţară teafăr, deşi a avut de înfruntat situaţii cumplite, iar după experienţele trăite s-a convins că nicăieri nu e mai bine ca acasă. „În urma experienţei de acolo am ajuns să apreciez conceptul de«acasă», cu tot ce înseamnă asta, familie, prieteni, colegi, Brăila, România. Cel puţin pentru moment şi pentru o perioadă de timp nu intenţionez să mai plec într-o astfel de misiune. A fost pentru prima dată, a fost o experienţă pe care nu am vrut să o ratez, o experienţă şi profesională şi de viaţă“ , mărturiseşte Constantin Glugă.

Răfuielile între bande, o obişnuinţă

Misiunea la care a participat poliţiestul face parte dintr-un efort al Naţiunilor Unite pentru stabilizarea situaţiei din Haiti, o ţară din Caraibe, America centrală, extrem de săracă şi măcinată de conflicte interne. Comisarul brăilean şi-a desfăşurat activitatea mai mult pe compartimentul de analiză a infracţionalităţii, însă a participat şi la misiuni în teren, luând astfel contact direct cu situaţia dramatică din această ţară.

„Am avut ocazia să văd cum, pur şi simplu, de o parte şi de alta a unei străzi din capitala Port-au-Prince, două grupuri de indivizi trăgeau unii asupra altora ca în Vestul Sălbatic! Unii erau baricadaţi într-o parte a străzii iar ceilalţi îi atacau din partea cealaltă. Locul ăsta de război era situat într-o mare piaţă improvizată, era un spaţiu deschis, public, o intersecţie destul de mare. Oameni obişnuiţi stăteau şi se uitau la ceea ce se întâmpla pe stradă, fiind obişnuiţi cu astfel de situaţii“, povesteşte comisarul brăilean.

80 de omoruri pe lună

Conflictele între grupări formate din 70 - 100 de membri erau frecvente, a precizat ofiţerul, liderii acestora luptându-se pentru supremaţia teritorială. Un mod de operare care a băgat spaima atât în localnici, cât şi în puţinii turişti care mai ajungeau prin Haiti, erau crimele comise de către motociclişti, care deveniseră foarte frecvente. Drept urmare, în 2014, guvernul a interzis accesul motocicletelor în apropierea aeroportului, pentru a oferi o protecţie străinilor care vin în această ţară, majoritatea în misiuni umanitare.

Comisarul brăilean a văzut în Haiti o ţară devastată de sărăcie şi conflicte interne  FOTO AP

Potrivit acestuia, în Haiti, la o populaţie de 10 milioane de locuitori, sunt în medie de 80 de omoruri pe lună, ceea ce înseamnă extrem de mult. Au fost perioade când s-au atins chiar şi peste 100 de omoruri pe lună, cele mai multe dintre crime fiind în capitala Port-au-Prince. „Este un oraş mare, cu o populaţie de 2,5 milioane de oameni, însă neoficial depăşea 3,5 milioane de oameni, reprezentând cam 35% din populaţia ţării. În zonele mărginaşe, omorurile cu arme de foc erau la ordinea zilei. Toate omorurile din capitală erau în astfel de zone“, a mai povestit Constantin Glugă.

Familiile înstărite vânate de bande de răpitori

La un venit mediu pe cap de locuitor de doar 2 dolari pe zi, specific pentru mai mult de jumătate din populaţia acesti ţări, este de înţeles de ce infracţionalitatea este foarte crescută iar puţinii bogaţi din oraşele haitiene sunt ţinta răpirilor şi a solicitărilor de răscumpărare. În 2012, se ajungea la peste 20 de răpiri pe lună, însă, în urma intervenţiilor făcute de Poliţia locală şi misiuniea internaţională, în 2014 numărul aceastor infracţiuni s-a redus extrem de mult, ajungându-se la o medie lunară de 2-3 răpiri.

„Scopul celor care răpeau membri ai unor familii înstărite era acela de a face rost de bani, de cele mai multe ori familiile care primeau vestea răpirii plătind răscumpărările. Au fost însă şi situaţii când persoane răpite au fost găsite moarte, însă asta se întâmpla mai mult în anii când această activitate infracţională avea cotele cele mai ridicate“, explică Constantin Glugă.

Cutremurul din 2010 a făcut ravagii

În 2012, când a ajuns acolo comisarul brăilean, efectele cutremurului devastator din 2010 încă erau extrem de vizibile în Haiti. Comisarul spune că era crunt să vezi cum trăiau oamenii în campusurile amenajate după seism, unde familiile nu aveau apă şi nu puteau face mâncare ca să îşi hrănească pruncii.

FOTO AP

„După cutremurul din ianuarie 2010, au rămas fără locuinţe un milion şi jumătate de oameni. Nu aveau apă curentă, nu aveau posibilitatea de a-şi găti mâncare. În timp, în urma proiectelor şi ajutoarelor umanitare aceste campusuri s-au redus din ce în ce mai mult, până când au fost desfiinţate. Am avut ocazia să văd în 2012 - octombrie-noiembrie, când am ajuns acolo, aceste campusuri. Era groaznic să vezi familii cu 4-5 copii trăind în asemenea condiţii, sărăcie este puţin spus. Stăteau în nişte condiţii mizere, imaginea asta nu avea cum să nu te marcheze, să nu îţi rămână întipărită pe retină“, povesteşte comisarul.

Ţara e ocolită de turişti

Dată fiind situaţia din Haiti, turiştii ocolesc această ţară, mai ales în contextul în care ambasadele unor ţări precum Statele Unite sau Canada emiteau avertizări periodice către cetăţeni în care le atrăgea atenţia să fie precauţi dacă vizitează Haiti.

„Turism se făcea într-o zonă în nordul Haiti, unde erau nişte locuri de vizitat, inclusiv o citadelă de pe vremea lui Cristofor Columb care atrăgeau turiştii veniţi cu vapoare de linie. Mai era un proiect în derulare, în sudul ţării - insula Ile a Vache (Insula Vacii), în cadrul acestui proiect urma să fie expropriaţi mai mulţi localnici pentru a se construi un aeroport. Este o ţară exotică! Dar este clar că fiecare potenţial turist se informa despre situaţia din Haiti şi nu era foarte încântat să vadă ce se întâmpla acolo. În timp, Poliţia haitiană, pe măsură ce se va dezvolta şi pe fond instituţional şi ca număr de poliţişti, va ameliora situaţia şi va pune capăt criminalităţii, însă este un proces de durată“, e de părere Constantin Glugă. Acesta a remarcat că haitienii au făcut tot posibilul, în ultimii ani, să scoată în evidenţă reducerea răpirilor, pentru a arăta că situaţia infracţională nu mai este la un nivel atât de ridicat.

Citiţi şi

Zeci de kilograme de heroină au fost despistate astăzi într-un TIR ce transporta ajutoare în Haiti

VIDEO Final fatal la carnaval: 23 de persoane au murit în Rio de Janeiro şi Haiti