Soarta primului institut academic de la ţară: cum i-a adunat boierul filantrop Anastasie Başotă pe Eminescu, Enescu, Slavici, Negruzzi şi pe Iorga în acelaşi loc
0
Boierul botoşănean Anastasie Başotă este considerat de istorici unul dintre cei mai importanţi filantropi români ai secolului al XIX-lea. Dedicat iluminării poporului şi întăririi în educaţie a ţărănimii, boierul a ridicat pe moşiile sale de la Pomârla primul institut academic de la ţară din România. Porţile sale au fost trecute de mari junimişti, precum Mihai Eminescu sau Ioan Slavici, dar şi de marele compozitor George Enescu.
Localitatea Pomârla, astăzi un sat sărac din nordul judeţului Botoşani, a făcut parte acum 200 de ani din domeniul prosper al familiei Başoteştilor, boieri moldoveni de viţă veche, despre care istoricii spun că s-au ridicat ca mare familie în vremea lui Vodă Lăpuşneanu în secolul al XVI-lea. De altfel, boierii din familia Başotă deţineau sute de hectare de pământ în actualul judeţ Botoşani şi cătune întregi.
La Pomârla îşi avea Boierul şi reşedinţa. Satul le mai păstrează Başoteştilor şi astăzi urmele trecerii. „Familia Başoteştilor a fost una dintre cele mai puternice familii boiereşti din Moldova de la începutul secolului al XIX-lea. Pe lângă avere, ei aveau şi acea putere a boierimii de viţă veche. Erau respectaţi şi temuţi de oamenii de pe moşii, erau filantropi şi au fost cuprinşi de spiritul iluminist. Şi-au făcut un scop din iluminarea maselor. Ei au fost cei care au pus bazele unor structuri de învăţământ unice în Moldova“, spunea în 2001 istoricul botoşănean Ionel Bejenariu.
De altfel, Ion Simionescu, un contemporan al lui Anastasie Başotă, considerat de istorici cel mai ilustru membru al familiei boiereşti, scria despre acesta din urmă. „Avea toate însuşirile boierilor de odinioară: tremura înaintea lui, stând ca lumânarea, ispravnicul, vătaful, ca şi ciobanul la stână. Era aspru, dar şi blând, zgârcit, dar şi plin de milă după toane”.
Boierul filantrop
Anastasie Başotă, cel care va da o nouă dimensiune filantropiei şi iluminării maselor în Moldova, era fiul marelui spătar al Moldovei Ioniţă Başotă şi s-a născut în 1798 pe domeniile tatălui său de la Pomârla. Mama sa provenea dintr-o veche familie boierească botoşăneană din neamul Boldur, ale cărui rădăcini, spun istoricii, se pierdeau în negura timpurilor.
„Filantropia era pentru el un mod de viaţă. Avea o avere extraordinară, atât moştenită, cât şi obţinută prin diverse ranguri boiereşti, fiind de tânăr spătar al lui Mihai Şuţu, iar mai apoi hatman, logofăt şi ministru de război în vremea lui Grigore Alexandru Ghica”, adăuga Bejenariu. Încă din tinereţe, autodidact şi pasionat de munca pe domeniile sale, spun istoricii, Anastasie Başotă a fost inspirat de ideile iluministe. Dorea iluminarea poporului, educarea copiilor de ţărani. Şi-a donat, spune specialiştii, mare parte din avere, pentru educarea copiilor de ţăran.
Boierul Anastasie Başotă FOTO dulgheriu.wordpress.com
„Ataşat de moşia sa de la Pomârla şi preocupat de bunăstarea locuitorilor ei, Anastasie Başotă este alături de cei necăjiţi, bătrâni şi bolnavi. În toată opera sa filantropică se remarcă prezenţa credinţei creştine. Preocuparea boierului Anastasie Başotă pentru educarea copiilor de pe moşiile sale“, spune, pentru ziarul „Lumina”, profesorul Loredan Niţă, preocupat de istoria familiei Başotă. Pe cei cei mai destoinici i-a ţinut pe cheltuială proprie la Iaşi, Bucureşti şi pe câţiva chiar studenţi la Berlin, devenind ingineri feroviari.
„În lumea ţăranului moldovean, măcinată de domeniile fanariote, Anastasie Başotă a adus lumina. A cunoaşterii în primul rând. Când o vedea o familie de amărâţi că se chinuie să-şi ducă copilul la şcoală, îl lua sub aripa lui şi dacă era silitor, îl ţinea cu bursă până ajungea pe picioarele lui. Pe câţi săteni nu i-a luat şi i-a dus la Iaşi la conferinţe despre agricultură, pe cheltuiala lui, ca să înveţe oamenii tehnici moderne. Pe câţi nu i-a năşit”, preciza Ionel Bejenariu.
Primul institut academic de la ţară
Istoricii spun că, din mărturiile contemporanilor reiese că boierul Anastasie Başotă spunea la diferite întâlniri că un popor needucat este un popor slab şi la îndemâna tuturor. Tocmai de aceea, boierul de la Pomârla a ridicat pe domeniile sale prima şcoală de băieţi, unde a ţinut pe cheltuială proprie 40 de şcolari din cele mai sărace familii de ţărani.
Le dădea bursă cât să-şi întreţină şi familia. După moartea sa, la 1870, a lăsat cu limbă de moarte să se construiască şi institutul de băieţi, primul institut academic certificat internaţional din Moldova, prin care copiii de ţăran să poată absolvi şi să fie recunoscută diploma lor peste tot în Europa. Pentru acest vis şi-a donat jumătate din avere.
„Marele logofăt şi filantrop Anastasie Başotă construieşte în anul 1836, lângă biserica Tuturor Sfinţilor, clădirea viitoarei şcoli, care în anul 1838 funcţiona cu circa 40 de fii de ţărani de pe moşia sa, iar în anul 1879 ia fiinţă Institutul de Băieţi «Anastasie Başotă», conform dorinţei sale testamentare, instituiţie de învăţământ căreia fondatorul i-a lăsat jumătate din averea sa”, spune profesorul Octavian Vitcu din Ibăneşti, în revista „Luceafărul”. Mai precis, conform datelor oferite de istorici, Anastasie Başotă a donat pe patul de moarte nu mai puţin de 6.000 de hectare de pământ arabil şi 3.000 de hectare de pădure acestui institut.
Cea mai puternică instituţie destinată educaţiei din Moldova
Cei care i-au respectat dorinţele testamentare ale boierului au fost prietenii săi junimişti de la Iaşi, Vasile Pogor şi Ioan Iovanov. Aceştia au inaugurat institutul în 1879, aici învăţând copii de ţăran pentru care boierul Başotă lăsase burse speciale. Institutul era cel mai modern din Moldova, fiind singurul institut academic de la ţară de pe tot teritoriul României.
Avea internat bine dotat, cantină, laboratoare, săli de clasă moderne, dar şi farmacie proprie. „Vasile Pogor a reuşit să-l convingă pe junimistul Samson Bodnărescu, un scriitor şi un filosof cu o vastă cultură şi experienţă, să accepte postul de director. În perioada cât a fost director Samson Bodnărescu, institutul de la Pomârla a ajuns un centru de elită în domeniul educaţiei”, spunea Bejenariu. Totodată, la Institut au venit şi au ţinut şi prelegeri elevilor mari scriitori precum Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Iacob Negruzzi, dar şi istoricul Nicolae Iorga. Samson Bodnărescu a murit în 1902 la Pomârla, când încă îndeplinea funcţia de director.
După 1940, încăput pe mâinile comuniştilor, puternicul institut decade treptat. De altfel, i se confiscă toate proprietăţile. Din 1966, a devenit şcoala medie tehnică agricolă, iar din 1998 este Liceul Teoretic „Anastasie Başotă” din Pomârla, fără să mai fi avut strălucirea de odinioară. Cu toate acestea, cei care au studiat istoria familiei Başotă şi a creaţiei lor spun că roadele muncii lui Anastasie s-au văzut.
„Institutul de Băieţi «Anastasie Başotă» de la Pomârla a dat ţării oameni de valoare ca: Vasile Bogrea, filolog de excepţie, C. Udrinschi, D. Călugăreeanu, Gheorghe Agavriloaie, D. Gafiţanu, I. Luca, Ioan Vieru, Mircea Huţanu, Ioan Ibănescu, distinşi profesori universitari, dar şi valoroşi profesori de liceu ca: C.N. Mihalacche, N. Mustaţă, L. Gârbu, C. Puşcaşu, Gheorghe Romândaşu”, adaugă profesorul Vitcu.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
Legenda Vilei Cucoanei, locul blestemat de la marginea oraşului Constanţa
Se încarcă comentariile...
