Secretele solului-minune din România. Cernoziomul din care ies producţii uriaşe, vândut pe nimic şi vânat de străini

Secretele solului-minune din România. Cernoziomul din care ies producţii uriaşe, vândut pe nimic şi vânat de străini

Ioan Hăidăuţu cunoaşte bine proprietăţile cernoziomului de Mileanca FOTO Cosmin Zamfirache

Specialiştii în agricultură spun că în comuna botoşăneană Mileanca se află un pământ unicat în lume. Este considerat atât de fertil, încât poate susţine recolte de câteva tone de cereale fără să fie aplicat niciun fel de îngrăşământ. Poartă numele de cernoziomul de Mileanca şi este unul dintre cele mai productive soluri din România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mileanca este o zonă exclusiv agrară din nordul judeţului Botoşani, cu aproape 6.000 de hectare arabile. Teritoriul a intrat în legendă în lumea agricultorilor din Moldova. În termeni ştiinţifici, pământul de aici poartă numele de „cernoziom cambic de Mileanca“ şi este considerat de specialişti drept unul dintre cele mai fertile soluri din România.

O mostră din acest pământ minune, în care se spune că poate rodi absolut orice, se află inclusiv la Institutul de Agronomie „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi şi a fost prezentată generaţiilor întregi de studenţi. Fertifiliatea acestui sol, care oferea recolte de câteva tone de cereale fără îngrăşământ, a adus Botoşaniului înainte de 1990 o faimă aparte, dar şi renumele de „Bărăgan al Moldovei“.

Astăzi renumele cernoziomului de Mileanca a ajuns să pălească. Este exploatat de mari companii cu capital străin, care au cumpărat sute de hectare la Mileanca, şi mai puţin de localnici, care nu-i mai prea cunoscut proprietăţile.

„Ce pui în pământ, aia iese“

Bătrânii satului îi spun „humărie“ şi-l consideră o adevărată binecuvântare de la Dumnezeu. „Aici am fost mereu robii pământului, ce ne-o dat aia am avut. Dar Dumnezeu s-o îngrijit de noi şi ne-o dat pământul ăsta, care o hrănit străbunicii, bunicii şi toţi care am fost aici. Ce pui în pământ, aia iese“, spune moş Nechita, un bătrân trecut de 80 ani din Mileanca.

În anii ‘60, prospectori de la Institutul de Agronomie din Iaşi şi-au dat seama că Mileanca stă pe o adevărată comoară. Au ridicat mostre dintr-un loc numit de localnici „Trei movile“ şi au realizat că au dat peste un pământ aşa cum nu mai văzuseră.

Ioan Hăidăuţu ştie foarte bine ce s-a întâmplat atunci. Era un copil al satului pasionat de agricultură. A urmat cursurile Institutului de Agronomie de la Iaşi. A ajuns inginer agronom şi are o experienţă de aproape 40 de ani în domeniu, lucrând aproape toată cariera cu acest sol fertil de Mileanca.

 Cernoziomul de Mileanca FOTO Cosmin Zamfirache
 

10 tone la hectar fără îngrăşământ

Inginerul explică de ce acest sol este atât de fertil. „Caractersitica principală este faptul că are un conţinut mare de humus, adică acizi huminici care-l pun în valoare. Are un conţinut mare, de 46%. Şi, cel mai important şi ce-l face renumit în lume este că acest humus fertil se află până la o adâncime de până la 1 - 1,5 metri, chiar 2 metri. Elementele nutritive sunt reţinute cu forţă mare la particula coloidală, la complexul coloidal al solului“, spune Hăidăuţu.

Pentru un agricultor, spune inginerul agronom, acest cernoziom este ideal. Creşte orice în el, iar producţiile sunt uriaşe. „Agricultorul poate să obţină producţii performante fără îngrăşăminte, la nivelul a 4-5 tone de grâu la hectar şi 8-10 tone de porumb la hectar. Eu, când eram inginer-şef, mergeam cu producţia anuală de grâu de 4-5 tone la hectare fără probleme. Şi fără niciun fel de îngrăşământ, doar pământul lucrat. La un sol normal, se poate ajunge la 2-2,5 tone la hectar“, spune Hăidăuţu.

Fertil, dar pretenţios

Cernoziomul de Mileanca are un moment optim de prelucrare, în perioada ploilor. Dincolo de acest moment, experţii spun că este inutilizabil. „Pe cât de valoros este, pe atât de preteţios la executarea lucrărilor. Este foarte scurt momentul optim de însămânţare, atunci când plouă abundent. Trebuie să aibă o cantitate optimă de apă, dar nu în exces. Dacă se scapă dincolo de optim, se face asfalt, se pietrifică“, spune Hăidăuţu. Totodată specialiştii spun că, în perioadele de secetă, acest sol ar trebui irigat prin împrăştiere.

 
Pământul de la Mileanca este deosebit de fertil FOTO Cosmin Zamfirache
 
„Ar trebui transformat în bun naţional“

Mari companii agricole au cumpărat peste 700 de hectare de teren la Mileanca, adică aproape 30% din suprafaţa arabilă a comunei.

„Au fost nişte francezi care au cumpărat aici. Au ales un sol nu prea bun, la sărărie cum spunem noi, şi apoi au plecat. Mai sunt apoi marile companii care au luat din câte ştiu eu cam 700 de hectare“, adaugă Hăidăuţu. Printre firmele care exploatează pământ la Mileanca este şi una cu capital austriac. „Cele mai fertile zone le cultivă băieţii de pe la noi. Şi eu, să am asemenea pământ, nu l-aş vinde pentru nimic în lume“, precizeză inginerul.

Localnicul din Mileanca spune că pământul atât de fertil din această zonă se vinde pe nimic, din cauza neştiinţei oamenilor. „Nu este niciun fel de bonitare. Oamenii nu ştiu ce vând. Nici cei care cumpără nu ştiu prea bine pe ce pun mâna. Este o comoară acolo“, spune Hăidăuţu.

Botoşăneanul susţine că pământul este atât de valoros, încât n-ar trebui vândut străinilor, ci păstrat ca un bun naţional. „Aşa cum se spune că o casă părintească nu se vinde, aşa şi acest pământ. Ar trebui la fel ca monumentele trecut în patrimoniul statului şi nu ar trebui înstrăinat“, spune inginerul.

Autorităţile locale recunosc valoarea acestui teren şi spun că şansa dezvoltării ţine de valorificarea agricolă a acestor terenuri fertile. „În judeţul Botoşani ne putem mândri cu terenuri deosebit de fertile, mai ales acest cernoziom cambic de Mileanca. Şansa dezvoltării Botoşaniului, sunt aceste cernoziomuri care trebuie exploatate“, spune Cristian Delibaş, directorul Direcţiei Agricole Botoşani.
 
Vă mai recomandăm:
 
 
citeste totul despre: