Secretele copilăriei lui Mihai Viteazul. Ce origine avea de fapt şi cine a fost omul-cheie al carierei sale

Secretele copilăriei lui Mihai Viteazul. Ce origine avea de fapt şi cine a fost omul-cheie al carierei sale

Mihai Viteazul

Despre adevărata origine a renumitului voievod român Mihai Pătraşcu, zis „Viteazul”, se ştiu puţine. Deşi s-a spus despre el că a fost os domnesc, fiul al voievodului Pătraşcu cel Bun, noile cercetări istorice arată că de fapt Mihai ar fi fost fiul din flori al unei cârciumărese, a avut o copilărie zbuciumată, a fost nevoit să-şi câştige existenţa şi a ajuns la tron numai cu ajutorul unchiului său, grec la origine.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mihai Viteazul este unul dintre voievozii emblematici ai istoriei românilor. A fost primul unificator, chiar dacă pentru o durată foarte scurtă, a ţărilor locuite de români. Evident, în jurul lui Mihai Viteazul au început să apară mituri încă din timpul vieţii sale, perpetuate mai apoi, chiar până astăzi. Despre acest voievod se spune că a fost os domnesc, un fiu nelegitim al voievodului muntean Pătraşcu cel Bun. 

Noile studii, bazându-se inclusiv pe vechi cronici, arată însă o altă realitate. Mihai Viteazul a fost de fapt un om din popor, cu origini greceşti, cu o copilărie grea, specifică feciorilor din flori de la aceea vreme. De altfel accederea sa la tron a fost un rezultat al priceperii, energiei, isteţimii şi experienţei adunate de acest copil din flori al unei cârciumărese, care mai apoi şi-a inventat o descendenţă domnească, tocmai pentru a-şi împlini visul, acela de a urca pe tronul Ţării Româneşti.

Fiul unei negustorese din Târgul cu Floci

”Originea lui Mihai Viteazul este o problemă nedezlegată încă, e un semn de întrebare al istoriografiei româneşti”, afirmă Constantin C. Giurăscu în ”Istoria Românilor”. Şi într-adevăr se ştiu foarte puţine despre originea şi copilăria marelui voievod. Doar de la cronicarul muntean Radu Popescu aflăm că Mihai Viteazul s-a născut undeva la Târgul de Floci, o localitate de la gurile Ialomiţei, acolo unde era adusă lâna oilor crescute pe câmpiile Bărăganului. Nu era din neam domnesc, spune cronicarul. Din contră, era copilul din flori al unei femei care vindea rachiu la crâşma târgului. Se numea Tudora şi era o văduvă venită din Epir, fiind la origine grecoaică. Tudora deţinea un mic han în Târgul de Floci, fiind ajutată de Iane, fratele său, cu relaţii sus-puse în lumea otomană. Cine a fost tatăl lui Mihai Viteazul nu se ştie. Se bănuieşte că ar fi fost copilul unui negustor grec din Constantinopol venit cu afaceri în Ţara Românească şi care a avut o relaţie trecătoare cu tânăra hangiţă.  

”Acest Mihai Vodă, după ce au luat domnia, s-a numit că este fecior lui Pătraşcu Vodă, iar cu adevărat nu se ştie, că nici un istoric de-ai noştri sau striin nu adeverează cine iaste şi cum au luat domnia, fără cât din auz unul din altul aşa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraş dela Floci, care fiind văduvă şi frumoasă şi nemerind un gelep (negustor), om mare şi bogat den Poarta împărătească şi în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme”, se arată în cronica lui Radu Popescu. Această opinie este confirmată şi de armeanul Petre Grigorovici, un apropiat al voievodului Mihai Viteazul. Acesta a scris o cronică pentru Curtea din Viena, în care informa că Mihai era fiul unei negustorese din Târgul de Floci şi că fusese conceput cu un negustor grec. Totodată armeanul confirmă originea epirotă a Tudorei. Cu alte cuvinte unul dintre cei mai iluştrii voievozi ai românilor a fost cel mai probabil grec get-beget.

O copilărie grea. Mihai Viteazul se întreţinea din comerţul cu vite

Copilăria lui Mihai Viteazul, spun specialişti precum P.P. Panaitescu, a fost grea. Cum de altfel ar fi putut fi copilăria unui copil din flori în evul mediu. Spre deosebire de feciori de voievod, nu a trăit pe la curţi boiereşti sau domneşti şi nu a fost servit de nimeni. Din contră a muncit cot la cot cu văcarii, cu servitorii şi a ajuns să cunoască doar mediul negustoresc.  

”Tinereţea lui Mihai a fost zbuciumată. Fără tată, născut într-un oraş de negustori pe malul Dunării, a dus viaţa schimbătoare a celor ce schimbă mărfuri în oraşe şi ţări diferite”, spune P.P. Panaitescu în ”Mihai Viteazul”. Un cronicar polonez spune că Mihai făcea negoţ cu boi, mânând călare alături de alţi oameni tocmiţi cirezile de vite pentru a le vinde în Orient. În special la Istambul. Armeanul Grigorovici, cel care a stat mult timp pe lângă voievodul muntean, spune că Mihai Viteazul a fost sărac la început şi s-a ridicat prin negoţ atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească, rătăcind prin Orient, dar şi prin zona Bacalnilor. 

A crescut foarte sărac, fost-a şi negustor dincolo de Dunăre, în Moldova şi în toată Ţara Românească”, spunea Grigorovici. Abia după ce a reuşit să strângă ceva bani, începuse spunea un diplomat spaniol de la curtea austriacă, că Mihai a ajuns să vândă şi giuvaieruri de preţ în Istambul. Toate aceste călători şi întreaga sa viaţă marcată de pericole şi greutăţi l-a întărit pe copilul din flori al Tudorei. A început să cunoască şiretlicurile negustoreşti, metehnele turcilor, felul de a judeca rapid şi precis. Totodată a învăţat limba turcă şi greacă, dar a luat legătură şi cu neamurile balcanice, în special haiducii din această zonă.  

”Lucru cu totul neobişnuit între boierii noştri din vremea aceea, Mihai ştia turceşte şi greceşte, ceea ce arăta lămurit că a trăit în prima tinereţe în altă lume decât aceea de pe moşiile boierilor, unde erau crescuţi copiii lor, a cunoscut vâltoarea porturilor şi a bazarurilor, unde se întâlnesc limbi multe din toate colţurile Orientului”, preciza Panaitescu în aceeaşi lucrare.

Şiretul Iane, protectorul lui Mihai

Probabil Mihai nu ar fi ajuns niciodată pe tronul Ţării Româneşti şi ar fi trăit până o viaţă de negustor rătăcitor, dacă nu ar fi existat un personaj-cheie în existenţa sa, Iane Banul. După cum afirma chiar Mihai Viteazul, Iane era unchiul său, fratele Tudorei. Cel puţin asta arată cronica oficială, aprobată de domnitor, cea a lui Teodosie logofătul, acolo unde scrie clar că Iane era „unchiul său, adică fratele maicii sale, grec de origine, care mai înainte şi dânsul fusese ban al Craovei”.

Iane a fost unul dintre acei greci care s-au infiltrat în Principatele Române şi au intrat în hora numirilor la domnie. Era foarte priceput la negoţ şi cu ajutorul banilor profita de lăcomia pretendenţilor la tron şi a boierilor pentru a se îmbogăţi şi în acelaşi timp de a-şi cumpăra dregătorii, mai înainte rânduite doar pământenilor. ”Prin iscusinţa lor de negustori, oameni de jos se ridică la situaţii surprinzătoare, nenorociţi care mureau de foame în porturile de la Mare şi de la Dunăre îşi croiesc averi, ajung să aibă moşii şi demnităţi în principate şi chiar la Constantinopol cuvântul lor şi mai ales banul lor trage greu în cumpănă, când e vorba să fie schimbaţi domnii ţărilor noastre, spre care au întotdeauna ochii aţintiţi”, preciza P.P. Panaitescu. 

Iane Banul a făcut o avere considerabilă din negoţ şi a reuşit să-şi creeze cu ajutorul banilor relaţii puternice în Imperiul Otoman. Provenea din Epir şi era un om de jos. Cu banii ajunge să-şi cumpere până şi rangul boieresc în Ţara Românească şi începe să acapareze moşii. În 1586 devine chiar mare ban al Craiovei, o demnitate importantă în Ţara Românească. Iane era un membru, deci, al divanului lui Mihnea Vodă. Din această funcţie, Iane jonglează cu banii şi influenţa, hotărând de multe ori soarta voievozilor din Moldova şi Ţara Românească. Iane este descris ca un personaj fără scrupule care păcăleşte boierii şi nu se dă în lături de la şantaj folosind influenţa pe care o avea asupra demnitarilor otomani. 

„În zilele lui Ştefan Voievod (n.r. Ştefan Surdul), jupan Danciul dvornicul ot Brâncoveni, el a dat acel sat [...] lui jupan Iane vel ban de Craiova, ca să aibă cinste şi socotinţă şi să-i scoată dregătorie de la Ştefan Vodă [...] Milă şi cinste şi căutare n-au avut nimic, nici i-au scos vreo boierie de la Ştefan Vodă!”, se plângeau boierii Brâncoveni. Acesta puternic Iane Banul a decis să-l ia sub aripa sa pe tânărul Mihai, negustorul de boi şi giuvaieruri, fiul din flori al surorii sale Tudora din Târgul de Floci. Dragostea şi sacrificiile făcute de Iane pentru Mihai i-au îndreptăţit pe unii cronicari să creadă că de fapt Iane era tatăl lui Mihai. Este o ipoteză însă neîntemeiată. Cert este că Mihai a urcat pe scarea socială datorită influenţei unchiului său Iane. Acesta i-a cumpărat şi boieria, l-a introdus în lumea boierimii oltene. 

”Încetul cu încetul, pe măsură ce Iane se ridica, s-a ridicat şi nepotul său, a ajuns boier în Oltenia, apoi s-a înălţat din treaptă în treaptă în mijlocul boierimii oltene, ca un om de ţară, ce cunoştea necazurile şi lupta îndărătnică a lumii de pe atunci. Acolo, în Oltenia, s-a format el, domnia lui înseamnă izbânda boierimii oltene”, preciza P.P. Panaitescu. Tot Iane i-a făcut rost de primele degătorii şi în cele din urmă i-a adus domnia Ţării Româneşti.  

”Carierea lui Mihai e legată de acest om. Când Iane e ban al Craiovei, Mihai e ban de Mehedinţi, deci subalternul său, apoi stolnic. Domnia o capătă Mihai în parte prin stăruinţele la Poartă ale aceluiaşi Iane”, se arată în ”Mihai Viteazul”. Iane i-a făcut rost lui Mihai şi de o nevastă din neam boieresc, tocmai pentru a-i conferi lui, dar mai ales copiilor săi, legitimitatea care-i lipsea. Mai precis în 1584, la numai 26 de ani, Mihai, protejatul lui Iane Banul, lua de nevastă pe Stanca, o văduvă dintr-un mare neam boieresc din Oltenia. Era nepoata bogatului Dobromir Banul. Cu Stanca, Mihai va avea doi copii, un băiat şi o fată, Nicolae şi Florica. Pe Stanca o va înşela făţiş însă cu Velica, în timpul domniei sale.

Propaganda funcţiona încă din timpurile lui Mihai Viteazul

Ceea ce nu i-a putut oferi însă niciodată Iane lui Mihai şi nici experienţa sa căpătată în târgurile şi porturile Orientului, era o origine domnească. Aceasta era condiţia de bază, pe care Mihai, fiul Tudorei, nu o îndeplinea pentru a deveni domn în Ţara Românească. Legea ţării, ca şi în Moldova, de altfel stipula clar, să fie os domnesc. Atunci, isteţul Mihai, negustorul ajuns la boierie, poate şi cu ajutorul şiretului Iane, şi-a fabricat singur o descendenţă domnească. Mai precis s-a declarat fiu nelegitim al lui Pătraşcu cel Bun, voievod al Ţării Româneşti în perioada 1554-1557. A fost răspândită vestea că ar fi fost conceput de fostul domnitor cu mama sa Tudora, în Târgul de Floci. Această versiune este crezută chiar şi astăzi. 

Specialişti precum P.P. Panaintescu, care au studiat aprofundat domnia şi viaţa lui Mihai Viteazul, spun însă că Mihai nu avea cum să fie fiul lui Pătraşcu cel Bun. Mai mult decât atât, acesta spune că a fabricat această descendenţă domnească în 1593 tocmai pentru a avea drepturi legitime la tron. ”Se pare că nu era o taină pentru nimeni că Mihai nu era în adevăr fiu de domn. Doar cronicile oficiale, scrise sub imediata supraveghere a lui sau a sfetnicilor săi, o afirma, păstrând însă o tăcere caracteristică asupra tinereţii şi începuturilor sale, ca de pildă cronica logofătului Teodosie”, preciza Panaitescu. Pe lângă cronicile care arată clar faptul că era fiul din flori al cârciumăresei, făcut cu un negustor grec, istoricul român prezintă şi o serie de argumente de ordin logic, bazate mai ales pe tabloul pictorul Sadeler de la Praga. Acesta a realizat un portret al voievodului în 1601 şi, spune artistul, la aceea dată Mihai avea 43 de ani. În urma unui calcul simplu reiese că Mihai s-a născut în 1558, adică cu un an după moartea lui Pătraşcu cel Bun. 

Istoricii precum Panaitescu cred că voievodul muntean nu avea cum să-l conceapă pe Mihai în ultimul său an de viaţă, fiindcă era foarte bolnav. ”Fireşte Mihai ar putea fi un fiu postum şi Pătraşcu ar fi păcătuit chiar în ajunul morţii, deşi a murit în urma unei boli lungi pentru care cerea medici la Sibiu(...) Pe Mihai nu-l vedem, ca alţi pretendenţi fii de domn, rătăcind în tinereţe prin ţări străine, făgăduind supunere şi bani celor ce i-ar fi putut ajuta. El se ridică încet, cu începuturi umile, pare a fi fost într-o vreme şi negustor, în mijlocul boierimii de provincie, cumpărând moşii şi trecând treptat prin rangurile dregătorilor. Nimic din aceasta carieră nu arată pe fiul de domn, aşa cum trăia şi obişnuia să se poarte pe atunci”, mai preciza Panaitescu în lucrarea sa, ”Mihai Viteazul”.

 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

Ţiganul ajuns voievod al Moldovei. Omul considerat aliatul de încredere al lui Mihai Viteazul şi mercenarul lăudat în Europa

Voievozi obsedaţi de femei: Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul se iubeau cu amantele în văzul lumii. Alexandru cel Bun şi Mircea au umplut ţara cu bastarzi

 

 

 

citeste totul despre: