Obiectivul vestimentar revoluţionar inspirat de o marcă de maşină. A şocat şi a schimbat lumea modei
0
Fustele mini au fost considerate o adevărată revoluţie în industria modei. Au apărut relativ recent, spărgând barierele pudorii şi ale prejudecăţilor. Inventatoarea fustei mini, o englezoaică cu origini galeze, s-a inspirat după numele şi conceptul unui autoturism iconic al revoluţiei culturale şi ideologice din anii 60-70.
Fusta mini este o piesă vestimentară obişnuită a femeilor din secolul XXI. Deşi este întâlnită la tot pasul şi purtată la evenimente diferite din viaţa fiecărei femei, fustele mini încă reuşesc să captiveze şi să transmită un mesaj al spiritului tânăr, al rebeliunii în faţa pudorii şi conformismului.
De altfel istoria acestui articol vestimentar se confundă cu o ideologie aparte a tineretului care a dorit să schimbe mentalitatea conservatoare, să se afirme şi să-şi manifeste independenţa. Puţine femei mai ştiu însă astăzi cine a transformat fusta mini într-un produs iconic al revoluţiei culturale şi sociale a umanităţii după Al Doilea Război Mondial şi mai ales că a fost inspirată după un model de autoturism.
O istorie de mii de ani a picioarelor la vedere
La prima vedere fustele scurte par să fie o creaţie exclusivă a timpurilor moderne. Descoperirile arheologice au demonstrat însă că femeile au purtat fuste scurte şi acum 7.000 de ani. Dovezile sunt reprezentate de o serie de figurine din arealul culturii Vinca, o civilizaţie neolitică care a fost documentată în zona balcanică, dar şi pe teritoriul ţării noastre. Statuetele au fost descoperite într-un sit din Serbia şi reprezintă femei îmbrăcate în fuste scurte şi un soi de bluze fără mâneci. ”Statuetele descoperite arată că femeile se îmbrăcau frumos, ca tinerele de astăzi, cu un top şi fustă scurtă. Totodată, aveau brăţări la mâini”, spune arheologul Julka Kuzmanovic-Cvetkovic, pentru Scotsman.com.
Şi alte reprezentări din perioada neolitică indică faptul că femeile tinere obişnuiau să poarte acest obiect vestimentar. Mai apoi obiceiul a fost abandonat în favoarea rochiilor lungi şi vaporoase în antichitatea clasică, sau din materiale simple şi grosiere în zonele mai puţin dezvoltate. Fuste scurte apar şi în reprezentările din Egiptul Antic, dar nu se poate spune că era o modă generalizată, fiind mai mult purtate de dansatoare. După câteva mii de ani, abia în deceniul al doilea, al secolului XX, femeile au început să-şi mai scurteze rochiile. Mai precis în anii 20, femeile progresiste din Europa şi Statele Unite, care doreau să schimbe mentalitatea conservatoare a secolelor trecute, şi-au scurtat fustele până la genunchi. Totodată şi-au tăiat cozile şi pletele, purtând părul bob.
Conduceau automobile, fumau şi ascultau jazz. Era o îndrăzneală fără margini şi o adevărată revoluţie culturală şi socială. Erau numite ”Fapper girls” şi sunt considerate simbolurile iconice ale anilor 20, un deceniu al schimbărilor. De altfel era o perioadă ce survenea Primului Război Mondial, un moment de cotitură al distrugerilor, dar şi al necesităţii culturale şi sociale de a o rupe cu trecutul. Flapper girls au fost criticate de mulţimea conservatoare pentru atitudinea lor şi scandalizau prin fustele tăiate până la genunchi prin faptul că beau şi conduceau, dar şi prin acceptarea sexului de ocazie.
După o perioadă de pace, în care moda ”Flapper” s-a generalizat în toate centrele urbane ale ţărilor civilizate, în special în Europa Occidentală, dar şi Statele Unite, a venit din nou războiul. Al Doilea Război Mondial a fost mai devastator decât primul, iar schimbările sociale şi de mentalitate care aveau să vină după încheierea acestuia aveau să schimbe radical întreaga lume. În anii 50, imediat în perioada postbelică, una de încercări şi greutăţi, în domeniul modei s-a prefaţat schimbarea aceea radicală. Printre altele femeile şi-au scurtat şi mai mult fustele. Mai precis, linia fustei a depăşit pragul genunchilor. Ceea ce va urma după numai un deceniu, a întrecut orice imaginaţie şi a fost ca o implozie în rămăşiţele lumii conservatoare.
Revoluţia vestimentară venită din Albion
În anii 60, lumea începea să capete forţe noi. Începea să se scuture de amintirea cruntă a războiului şi la fel ca în anii 20, se pregătea să încheie socotelile cu mentalitatea şi formele trecutului. Doreau să scape de tot ceea ce a sfârşit lamentabil într-un festival al distrugerilor şi a morţii, în anii 40. Tinerii deceniului VI al secolului XX era purtătorii unei noi revoluţii sociale şi culturale în Europa şi America. Erau dornici de o schimbare radicală în care pacea, comuniunea, multiculturalismul, exuberanţa şi libertatea erau pilonii centrali. Totul s-a schimbat, muzica, stilul tunsorilor, modul de a gândi, aspiraţiile, modul de exprimare. Rock-n-roll, mişcarea hippie, valul disco, toate aduceau un suflu nou.
Cum era de aşteptat, în modă s-au născut noi tendinţe care să răspundă nevoilor acestei generaţii revoluţionare şi efervescente ale anilor 60. Tinerii nu mai doreau să se îmbrace şi să gândească precum părinţii lor. În acele momente s-a născut cu adevărat fusta mini. Acel accesoriu vestimentar iconic al anilor 60-70 şi care spre deosebire de trecut a ajuns să fie purtat aproape la orice eveniment şi aproape în orice circumstanţă. Fusta mini devenise simbolul libertăţii, exuberanţei şi al eliberării de trecut prin vestimentaţie. De la fusta fetelor ”Flapper” s-a ajuns la fusta mini. Cea care a creat acest obiect vestimentar şi l-a transformat într-o ţinută de zi cu zi, a fost Mary Quant, un pionier al modei londoneze a anilor 60. Ea este cea care le-a creat şi le-a popularizat, devenind un trend internaţional prin magazinul său, considerat infam de conservatori, Bazaar, situat pe Kings Road. Mary Quant s-a născut în anul 1934 în cartierul Blackneath din Londra. Era fiica unor profesori de origine galeză. A urmat liceul în cartierul natal, iar apoi a urmat Colegiul Goldsmith, la secţia de pictură.
A primit o diplomă în Artă şi a lucrat la atelierul unui ilustrator de cărţi de pe strada Brook. În anul 1957 s-a căsătorit cu Alexander Plunket Greene şi împreună cu acesta a avut un copil. Mary Quant era pasionată de desen, dar mai ales de modă. Era o persoană exuberantă, care resimţea din plin valul schimbării postbelice. Alături de soţul său, şi-a deschis un magazin numit Bazaar, în cartierul londonez Chelsea. Aici s-a specializat în creaţii vestimentare pentru tineri şi care să reprezinte noua revoluţie socio-culturală a anilor 60. Era renumită în rândul tinerilor pentru ciorapii în culori vii, puloverele pentru bărbaţi suficient de lungi pentru a fi purtate şi ca rochii şi nişte pijamale nebuneşti, a căror licenţă de fabricaţie a fost cumpărată mai apoi de un producător american. Succesul revoluţionarelor ţinute ale lui Mary Quant a fost pe măsură. Galeza a devenit unul dintre cei mai renumiţi designeri alături de Kiki Byrne, în lumea modei croită pe noul suflu al anilor 60. În 1962, Mary Quant avea să dea naştere unei adevărate revoluţii vestimentare internaţionale. Practic, a creat fustele mini. Îşi aminteşte cum privea o dansatoare la o lecţie de balet în cartierul Chelsea, exersând în fusta ei scurtă.
Atunci şi-ar fi dat seama cât de bine se potriveşte unei femei şi ce simbol al libertăţii de expresie reprezintă. ”Purta o fustă scurtă de aproximativ 10 inch lungime, cu o bluză neagră foarte subţire şi colanţi negri. Avea părul bob. Ceea ce m-a impresionat era cum întreaga ţinută se concentra pe ceea ce purta pe picioare: o pereche de glezniere albe şi poantele legate cu benzi de glezne. Din acel moment a fost efectiv marcată de aceea imagine încredibilă a picioarelor şi gleznelor”, mărturisea Mary Quant. A urmat în cel mai scurt timp realizarea design-ului şi a început revoluţia la Bazaar în cartierul Chelsea. Imediat după realizarea fustelor mini, Mary Quant a continuat cu această tendinţă realizând pantaloni scurţi fashion pentru femei, dar şi pantalonii mulaţi, chiar cu modele glam.
Mary Quant, o adevărată specialistă în moda pentru tineret, a dat naştere, cu fusta mini mai ales, a ceea ce s-a numit ”curentul Chelsea„, un trend care a molipsit întreaga lume. Magazinul Bazaar devenise un loc de întâlnire a celor mai îndrăzneţe confluenţe şi idei, iar Mary Quant - o figură iconică a modei acelor decenii. Twiggy, un model britanic, a devenit prin figurină iconică care a purtat fusta mini şi a promovat-o în lume. Deşi Mary Quant a fost creditată cu inventarea şi popularizarea fustei mini, au fost voci care i-au considerat adevăraţii inventatori ai fustei-mini pe creatorii John Bates sau Andre Courreges. Mary Quant a închis orice dispută, spunând că de fapt cele care au inventat fustele mini au fost chiar femeile din cartierul Chelsea. ”Au fost fetele de pe Kins Road cele care au inventat fustele mini. Făceam haine uşoare, tinereşti, simple în care să te poţi mişca, alerga, sări şi le făceam cu lungimea cerută de clienţi. Iar ei cereau «scurt, mai scurt»”, spunea Mary Quant.
Fusta mini şi autoturismele
Puţină lume ştie că fusta mini a fost inspirată şi de o marcă de maşină preferată de Mary Quant. Este vorba despre Mini Cooper 1300, o creaţie a anilor 60. Era o maşină simbol al deceniului VI, mică, dar puternică. Mary Quant avea un Mini-Cooper şi spunea că fusta a fost numită după acestă marcă de autoturism, fiind inspirată şi din spiritul acesteia, mic, puternic şi cu o senzaţie aparte de libertate. ”Sunt curios de feminine, dar feminitatea lor stă în atitudine mai degrabă decât în felul în care arată. Le place să fie observate, dar într-un mod înţelept. Este vivace, pozitivă şi cu personalitate”, spunea Mary Quant despre Mini Cooper şi legătura cu fustele mini. Numele fustei a fost dat după această marcă de maşină.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
Un bărbat din cel mai nordic oraş al României coase manual cele mai spectaculoase costume populare
Se încarcă comentariile...
