Viaţa de film a generalului Ioan Birişiu: a fost coleg de şcoală cu Regele Mihai şi a fost trecut în rezervă din cauza unor afirmaţii care au picat prost comuniştilor
0
Ioan Birişiu are 89 de ani şi o poveste de viaţă demnă de un film. Generalul a adunat amintiri din perioada interbelică, atunci când l-a cunoscut pe Regele Mihai I, din perioada comunistă, când a fost trecut în rezervă din cauza unor afirmaţii care i-au supărat pe socialişti, dar şi din democraţie, când viaţa i s-a mai „domolit”.
Se deplasează cu greutate, îl lasă auzul şi vederea, însă Ioan Birişiu, la cei 89 de ani ai săi, este încă plin de viaţă. În ciuda greutăţilor prin care a trecut, generalul pare să fie împăcat cu experienţele pe care le-a adunat de-a lungul vieţii şi priveşte viitorul cu optimism.
Generalul este din Sfântu Gheorghe, însă destinul l-a purtat şi la Braşov, la Bucureşti şi chiar în Bistriţa-Năsăud. Pe când era elev la Colegiul Sfântu Sava din Bucureşti, Ioan Birişiu a avut ocazia să-l cunoască pe Regele Mihai I, despre care îşi aminteşte că era...gras.
„El avea o clasă separată, în incinta palatului, dar sâmbătă, când era străjerie, participa alături de noi la activităţi. Era gras, însă caracterul era destul de blând. Participa la toate activităţile alături de noi, încerca să se integreze, era foarte familiar şi colegial”, explică Ioan Birişiu.
Şi-a dorit să urmeze o şcoală militară după ce a rămas impresionat de defilările solaţilor din Sfântu Gheorghe, cu ocazia Zilei României. Nici nu a terminat bine şcoala militară că generalul a fost cooptat în cadrul corpului de armată care a început acţiunea de dezrobire a Ardealului de Nord.
Amintirile adunate în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial sunt cu siguranţă cele mai dureroase de care nici acum nu scapă generalul de 89 de ani. Acesta îşi aminteşte de iernile aprige din tabere, când îşi ducea viaţa într-o baracă din lemn neîncălzită, dar şi de sărăcia lăsată de război care a afectat mai ales Moldova şi Muntenia.
„M-a impresionat foametea care s-a declanşat în Moldova şi Muntenia. Trenuri întregi veneau cu moldoveni însoţiţi de copii, care erau daţi în îngrijire familiilor din Transilvania pentru că pur şi simplu nu aveau cu ce să trăiască”, povesteşte Ioan Birişiu.
Vie îi este şi amintirea bombardamentelor anglo-americane din 1940, când era încă la şcoală în Braşov.
„Am văzut atunci efectele bombardamentelor: apăreau sute de avioane, era cerul plin de avioane şi veneau în valuri şi bombardau în covor. Nu contau pierderile colaterale. Am văzut atunci o mare tragedie, am văzut trupuri de oameni şi pe copaci, aruncate de explozia bombelor, am văzut oameni în pijama aplecaţi pe geam şi sufocaţi din cauza exploziilor bombelor. Mi-au rămas în minte aceste imagini şi mă gândesc întotdeauna cu groază....să dea Dumnezeu să fim feriţi de un al treilea război mondial”, completează generalul.
Ioan Birişiu a ajuns în Bistriţa în 1946, cu vânătorii de munte. Preţ de peste 10 ani s-a dedicat trup şi suflet Armatei Române, însă aripile i-au fost tăiate de o..indiscreţie. Afirmaţiile făcute în cazarma de la Bistriţa au fost cele care l-au costat pe general cariera militară.
„Am terminat şcoala militară al nouălea din cei peste 400 de absolvenţi şi cursul de comandant de batalioane primul şi cu toate acestea am fost trecut în rezervă. Nu îmi pare rău că am urmat o carieră militară, deşi eu consider că am fost pe nedrept scos din armată”, precizează generalul.
Ce i-a supărat atât de tare pe comunişti încât au ales să îl treacă în rezervă pe Ioan Birişiu, pe atunci încă în putere. Ei bine, acesta a îndrăznit să afirme că armata sovietică a fost sprijinită şi din Occident, fiind aprovizionată cu alimente şi medicamente.
Afirmaţiile generalului au ajuns repede la urechile ministerului. Pe moment totul s-a aplanat, datorită generalului său de atunci, care după acest incident i-a spus domnului Birişiu: „Bagă-ţi minţile în cap! Ce ai în cap să nu-i mai dai drumul pe gură!”.
8 ani mai târziu însă, în 1955, afirmaţiile făcute la Bistriţa l-au urmărit. Chemat la minister este întrebat de directorul Direcţiei Personal ce a afirmat la Bistriţa, fiind rugat să dea o declaraţie în acest sens. Atunci a îndrăznit să spună că el a jurat credinţă pe vremea Regelui Mihai I şi că se află sub jurământul acestuia, afirmaţie care l-a enervat la culme pe directorul respectiv care a hotărât pe loc ca Ioan Birişiu să fie trecut în rezervă.
La 30 de ani, Ioan Birişiu, care atunci era şi căsătorit şi avea şi copii s-a trezit fără un loc de muncă şi cu o pată neagră în CV.
„Era foarte greu să găseşti un loc de muncă dacă erai cadru militar activ şi ai fost trecut în rezervă, devenea suspicios. Lumea credea ori că ai fost incapabil, ori că ai făcut ceva rău”, explică generalul.
La nici o lună de la părăsirea armatei, Ioan Birişiu şi-a găsit însă o slujbă la IFET Bistriţa, ca şi economist, ajungând în timp şeful serviciului contabilitate. Atunci l-a ajutat să-şi găsească un loc de muncă tot un general din Bistriţa.
A ieşit la pensie în 1986, însă nu s-a oprit din activitate, înscriindu-se în 1989 la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor, unde îndeplineşte funcţia de preşedinte al Comisiei de Cenzori. Acum la 89 de ani încă îşi desfăşoară activitatea exemplar, colectivul de la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor refuzând să-l lasă se se „pensioneze”.
Vă mai recomandăm:
Viaţă de mamă: luptă pentru viaţă în Irak şi Afganistan
Se încarcă comentariile...
