Transilvania, descrisă drept cea mai „înapoiată“ regiune din Imperiul Austro-Ungar. Cum a reuşit să se dezvolte spectaculos în doar câţiva ani

Transilvania, descrisă drept cea mai „înapoiată“ regiune din Imperiul Austro-Ungar. Cum a reuşit să se dezvolte spectaculos în doar câţiva ani

Industria siderurgică şi mineritul au fost motoarele care au dus la dezvoltarea regiunii

Transilvania a fost cea mai înapoiată regiune a Imperiului Austro-Ungar, vuiau mai toate ziarele din regiune în anii 1800. Ardelenii au reuşit să prindă avânt şi să se dezvolte după ce companiile austriece au început să investească masiv în minerit.

Ştiri pe aceeaşi temă

La mijlocul anilor 1800, Transilvania era considerate una dintre cele mai înapoiate provincii ale Imperiului Austriac. 
 
 „Calea civilizaţiunii e colţuroasă şi spinoasă. Popoarele Europei au înaintat, iar noi am rămas departe. Noi trebuie să ne încordăm din răsputeri şosă le ajungem din urmă, ca să scăpăm de amara soartă de care sincerul părinte al poporului, împăratul nostru nu ne poate ajuta fără conlucrarea noastră nu ne poate ajuta. Marea problemă cu care ne confruntăm era indolenţa. Astfel era apreciată în presa vremii starea societăţii”, nota unul dintre ziarele vremii, citate de istoricul Marin Balog, în Revista Bistriţei. 
 
Transilvania a reuşit să ia avânt datorită dezvolării mineritului, siderurgiei şi mai târziu a industriei de cherestea. Asta tot datorită Imperiului Austriac, ce avea nevoie în industria producătoare de aceste ramuri. 
 

O singură companie deţinea 80% din producţia de minereu

 
Companiile austriece au început să investească masiv în Transilvania. Astfel, o bancă austriacă a ajuns să deţină 80% din producţia de minereu şi cea siderurgică. 
 
În ambianţa favorabilă creată au existat două importante forme de investiţii şi plasament de capital:societăţile pe acţiuni şi investiţiile indiviuale ale unor întreprinzători sau grupuri de întreprinzători. 
„Capitalul austriac s-a îndreptat în mod firesc spre asemenea domenii, deţinând 80% din producţia de fier şi 72% din producţia totală de cupru. Întreaga cantitate era prelucrată intern, nu era exportată”, mai spune Marin Balog, în Revista Bistriţei. 
 
Aproape 100.000 de muncitori lucrau doar în industria minieră. După minerit şi siderurgie, industria alimentară a contribuit destul de mult la procesul de industrializare. Asta şi pentru că avea la îndemână materia primă din Principatele Danubiene. 
 
Cu toate acestea, Transilvania se dezvolta inegal. Unde modernizarea  a pătruns mai repede, iar companiile austriece erau prezente cu investiţii salariile, dar şi preţurile erau mai mari. O uniformizare s-a putut observa după 1870. 
 
 

Vă mai recomandăm:

 
 
citeste totul despre: