Neobişnuita pasiune a unui poliţist: construieşte caiace

Neobişnuita
pasiune a unui poliţist: construieşte caiace

Poliţistul bistriţean, în timp ce muncea la un caiac FOTO: Arhivă Personală

Agentul-şef principal Decebal Tinca (45 de ani), din Bistriţa, a reuşit să aducă în România un model de caiac popular în SUA, care are, pe lângă padele şi velă, chiar şi un motor, astfel încât poate fi folosit pe orice tip de apă. Poliţistul realizează astfel de caiace din 2011, manual, din lemn şi din fibră de sticlă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Decebal Tinca are 45 de ani, este agent-şef principal de poliţie şi lucrează în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud de mai bine de două decenii. El munceşte în cadrul Poliţiei Municipiului Bistriţa, la Compartimentul Relaţii cu Publicul.
 
 Ceea ce îl deosebeşte de colegii săi este faptul că, în timpul liber, Decebal Tinca meştereşte în lemn şi în fibră de sticlă şi din mâinile sale ies adevărate bijuterii de mers pe apă. Din anul 2011, poliţistul realizează caiace.
 
„Studiind pe internet, am văzut câţi pasionaţi de caiac sunt în alte ţări, cum este şi Canada. Deşi până în 2011 nu am mai avut niciodată tangenţă cu caiacele, am zis să încerc să văd dacă-mi iese. Am strâns câteva materiale rudimentare, un pendular, un ciocan, un metru, un creion, chestii de-astea, şi m-am apucat de treabă. Am fost autodidact. M-au ajutat mult cunoştinţele câştigate pe când eram copil la Casa Pionierului. Le-am upgradat şi actualizat cu ajutorul internetului“, povesteşte Decebal Tinca. 
 

A refăcut bricul Mircea pe când era copil 

 
Aventura poliţistului în lumea bărcilor a început, însă, prin anii ’80, pe când avea doar 8 ani. Atunci a început să frecventeze cursurile de navomodelism care se ţineau la Casa Pionierului din Bistriţa. Acolo a avut ocazia, pe când era copil, să reproducă, alături de alţi colegi, bricul Mircea, care este şi în momentul de faţă expus în muzeul naval.
 
În şcoala gimnazială, atras de alte sporturi şi activităţi, a abandonat cursurile. A continuat însă să lucreze la astfel de proiecte într-un atelier pe care şi l-a amenajat în beciul locuinţei sale. Atunci când ploua, în atelierul din beci luau naştere submarine sau portavioane. 
 
„Am început cu mici veliere, ambarcaţiuni cu telecomandă. Au presupus foarte multă muncă, răbdare şi ambiţie. Acea experienţă m-a ajutat mult. Practic, construcţia de caiace se bazează pe aceleaşi principii, aceeaşi metodologie, proiectarea şi schiţarea caiacului pe material, debitarea şi asamblarea sa funcţionează după aceleaşi principii“, mai spune omul legii. 
 

Ce este acela un trimaran

 
Din 2011, de când a început meşteritul de caiace, poliţistul a realizat trei astfel de ambarcaţiuni, una de viteză, pentru o persoană, a doua – o canoe cu două locuri, iar a treia, care a fost finalizată în anul 2015, are inclusiv un motor electric. Caiacul cu motor este destinat atât pescuitului, cât şi agrementului, oferind inclusiv posibilitatea de a merge cu el pe mare. Numele său este trimaran şi are atât padele, cât şi velă şi motor electric. De asemenea, acesta are şi două flotoare anexate lateral. 
 
Trimaranele sunt foarte populare în Statele Unite ale Americii, dar şi în Canada. În România, acest concept este încă unul foarte nou şi puţini sunt cei care se încumetă să încerce aşa ceva.
 
„Metodologia de lucru a fost puţin mai complicată, pentru că am fost nevoit să ţin cont de mai multe aspecte: locul celui care padelează, faptul că are mai mule compartimente, inclusiv loc pentru bagaj şi pentru sculele de pescuit. E un concept care există în America, unde este destul de popular, dar caiacele din SUA sunt din plastic, iar eu păstrez totul manual, din lemn şi fibră de sticlă“, precizează omul legii. 
 

140 de şipci de 4,5 metri

 
Pentru a da naştere unui caiac, poliţistul are nevoie de cel puţin şase luni, cu un timp de muncă de două-trei ore pe zi. Asta pentru că, pe lângă migala cu care sunt transformate bucăţile de lemn într-o ambarcaţiune, trebuie să ţină cont şi de temperatura de afară. Decebal Tinca nu poate munci la o temperatură mai mică de 18 grade Celsius.
 
 „Nu e chiar aşa simplu, implică multă perseverenţă, multă răbdare. Practic, se folosesc în jur de 140 de şipci de 4 metri şi jumătate lungime, de 4-5 milimetri grosime. Fiecare şipcă trebuie şlefuită şi căntuită. Apoi se aşază şipcă lângă şipcă, iar la final, se acoperă cu fibră de sticlă pe interior şi pe exterior. Folosesc ca o ţesătură din fibră de sticlă, care se foloseşte şi în aviaţie. Iar ca lemn, se foloseşte lemnul răşinos, autohton. Condiţia pe care trebuie să o respecte este să aibă o umiditate de 18%“, explică Decebal Tinca. 
 
Caiacul pe care l-a realizat prima dată a fost şi primul în care s-a urcat poliţistul, desigur, ca să-l testeze, aşa că a fost nevoit să înveţe să-l folosească. Acum spune că a-şi testa caiacele reprezintă cea mai mare relaxare din lume. Întrebat dacă a fost nevoit să refacă ceva, „Deci“, cum îl numesc prietenii, spune că nu a refăcut nimic, pentru că a respectat foarte strict regulile de producţie.
 
 
„Nu poţi să sari peste ceva, pentru că întâmpini dificultăţi de formă, de construcţie, de rezistenţă. Sunt nişte calcule pe care trebuie să le faci şi să ai foarte, foarte multă răbdare, nu poţi să forţezi materialul, pentru că tinde să se rupă, fiind şipcile aşa subţiri. Astfel, necesită o foarte mare atenţie la prelucrare, pentru că şipcile sunt şi destul de lungi, iar lemnul e destul de sensibil. Mai sunt bucăţi care se rup, unde mi se rupeau le tăiam din nou, le prelucram şi le lipeam din nou. Se pot refolosi dacă se rup. Practic se poate refolosi aproape tot materialul, iar pierderile sunt mici“, explică omul legii. 
 
Decebal Tinca s-a dovedit inventiv şi când a venit vorba despre sculele folosite. Un circular manual l-a transformat într-unul static, fixându-l pe interiorul unei mese, iar un aparat cu aburi pentru curăţarea tapiseriei este folosit pentru a da formă lemnului. 
 

Visul poliţistului: o şcoală de caiace

 
„Pentru mine e o realizare personală. După ce mă pensionez, aş vrea să fac o şcoală la care să vină părinţii cu copiii şi să înveţe să-şi construiască propriul caiac. Să îi scot pe copii de la calculator. Vreau să arăt că se pot practica şi în oraşul şi judeţul nostru astfel de sporturi“, îşi dezvăluie planurile Decebal Tinca. 
 
Poliţistul a avut ocazia în 2013 să-şi expună primul caiac la Sângeorgiu de Mureş, la un eveniment dedicat pasionaţilor, la care a participat şi campionul mondial Ivan Patzaichin. Fostul olimpic s-a arătat impresionat de caiacul produs la Bistriţa. 
 
„Şi foşti maiştri de la fabrica de instrumente de la Reghin, care construiau şi ei ambarcaţiuni, au fost tare impresionaţi de lucrarea mea şi au spus că de vreo 40 de ani nu s-a mai construit aşa ceva manual. Acum e mai uşor, se toarnă totul în fibră de sticlă sau în plastic. În ţară mai sunt doar câţiva pasionaţi care fac aşa ceva“, se mândreşte poliţistul. 
 
 

Vă mai recomandăm:

 
 
 

Polițistul bistrițean, în timp ce muncea la un caiac FOTO: Arhivă Personală 

Imagini din aceeasi galerie
  • Polițistul bistrițean, în timp ce muncea la un caiac FOTO: Arhivă Personală 
  • Atelierul în care iau naștere caiace și canoe FOTO: Arhivă Personală 
  • În chinurile facerii FOTO: Arhivă Personală
  • În chinurile facerii FOTO: Arhivă Personală
  • În chinurile facerii FOTO: Arhivă Personală
  • Gata pentru testat FOTO: Arhivă Personală 
  • Caiacul expus la Sângeorgiu de Mureș FOTO: Arhivă Personală
  • Tinca Decebal alături de unul dintre ajutoarele sale și Ivan Patzaichin FOTO: Arhivă Personală
  • Tinca Decebal se pregătește să testeze un caiac FOTO: Arhivă Personală 
  • Caiac, în teste FOTO: Arhivă Personală
Distribuie imaginea
citeste totul despre: