Legume bio crescute cu excremente de peşte. Experimentul unic în ţară, pus la punct de un liceu din Ardeal

Legume bio crescute cu excremente de peşte. Experimentul unic în ţară, pus la punct de un liceu din Ardeal

Ideea aparţine directorului liceului Cristian Cosma FOTO: Bianca Sara

Colegiul Silvic „Transilvania“ din Năsăud, judeţul Bistriţa-Năsăud, reuşeşte să vină cu o variantă inedită pentru creşterea legumelor bio, prin care se face o economie serioasă la consumul de apă. Plantele cultivate sunt ajutate să crească de excremente provenite de la peşti, sistemul integrat acvaponic fiind o alternativă viabilă pentru cei din zonele defavorizate din punct de vedere climatic

Ştiri pe aceeaşi temă

La Colegiul Silvic „Transilvania“ din Năsăud s-a reuşit implementarea unui sistem unic în ţara noastră, inspirat din vechiile practici chinezeşti. 
 
Este vorba despre un sistem integrat acvaponic, prin intermediul căruia legumele sunt ajutate să se dezvolte cu excrementele rezultate de la peşti. Mai mult, legumele cresc în apă, iar apa este recirculată, fiind purificată şi reintrodusă în sistem. Acest sistem reduce extrem de mult consumul de apă necesar creşterii plantelor. 
 
Pentru punerea în practică a sistemului integrat acvaponic colegiul din Năsăud a primit o finanţare de 10.000 de euro de la guvernul elveţian. Ideea aplicării acestui sistem inedit de creşterea a plantelor în cadrul unor unităţi de învăţământ a venit de la Institutul de Cercetare Horticolă din Bucureşti, care a pus la dispoziţie printr-un parteneriat cu guvernul Elveţiei şi sursa de finanţare, iar în acest proiect alături de liceul din Năsăud, în horă a mai intrat şi o unitate de învăţământ din Miercurea Ciuc. 
 
Reprezentanţii liceului vor începe nu doar să extindă proiectul, care pare să dea rezultatele scontate, ci şi să vină cu know how-ul acestui tip de cultură pentru cei din mediile climatice defavorizate, cu sol şi condiţii neprielnice pentru fructe şi legume.
 

UN SISTEM DIN ANTICHITATE

 
„Sistemul integrat acvaponic este, cel puţin în România, destul de revoluţionar. În realitate este destul de vechi, a fost pentru prima dată folosit în China antică. Acesta presupune două componente şi anume: bazinele cu peşti şi sera de legume. Cele două componente pot să fie la nivelul acesta micro, cum avem noi aici, dar şi la un nivel macro, respectiv heleşteie mari şi sere de zeci de hectare. 
 
Practic, peştii sunt hrăniţi, iar prin procesul de metabolizare a hranei elimină nişte dejecţii bogate în azot, care constituie nutrienţii pentru plantele din seră. Obţinem atât peşte, cât şi legume. Sistemul este foarte răspândit  în Asia şi America de Sud, iar în Europa este folosit la scară lagă în Olanda“, explică directorul Colegiului Silvic „Transilvania“, Cristian Cosma. 
 
Cadrul diactic ne-a explicat că a ţinut neapărat să aducă acest sistem în colegiul său, pentru ca mai apoi ţăranii din Bistriţa-Năsăud să poată beneficia de acest sistem.
 


Peştii hrănesc practic legumele (Foto Bianca Sara)

CANTINA ŞCOLII, ALIMENTATĂ CU LEGUME ŞI IERBURI BIO

 
Pentru creşterea legumelor în sera şcolii nu folosesc niciun tip de chimicale, pentru că plantele şi iau nutrienţii de la peşti, iar faptul că cresc într-o seră le fereşte de dăunători şi boli. Un astfel de sistem poate să susţină cu legume şi peşte fără probleme o gospodărie.
 
Până una-alta, legumele şi ierburile bio produse în sera liceului vor fi consumate chiar de elevi, la cantina unităţii. Deocamdată, în sera de câţiva metri pătraţi au fost plantate salată, tomate, plante aromatice. Printre ele se numără inclusiv o plantă nouă, obţinută la un institut de cercetare din Buzău, o combinaţie între mentă şi salvie. 
 
„Noi folosim plantele aromatice cultivate aici pentru ceaiuri, la cantina liceului. Salata va merge tot la cantină. Vrem să extindem această seră, pentru că elevii sunt extrem de curioşi şi interesaţi de procesul tehnologic. Planul este să diversificăm producţia şi să diseminăm informaţia“, mai spune directorul Cristian Cosma.
 

Parte din plante sun folosite pentru ceaiuri sau condimente în cantina şcolii (Foto: Bianca Sara)

CE PEŞTI SUNT BUNI PENTRU SISTEM

 
Dacă în cazul serei posibilităţile şi lista de legume şi fructe ce pot fi cultivate aici este foarte lungă, când vine vorba de peşti, lucrurile nu sunt atât de simple. Este nevoie de o specie care creşte foarte rapid, rezistă la clima noastră şi se împacă cu foarte puţin spaţiu. Reprezentanţii liceului năsăudean au apelat la o specie de peşte exotică, care poate să trăiască într-o densitate mare, în spaţii mici. Deocamdată nimeni nu a gustat peştele crescut în seră, care seamănă cu şalăul. De remarcat că micuţa seră de doar câţiva metri pătraţi este susţinută de 100 de peşti. 
 
Unitatea de învăţământ va organiza şi sesiune de diseminare, pentru agricultorii şi firmele interesate. Mai mult, parte a proiectului este şi editarea unui manual în limba română, care îi învaţă pe doritori cum funcţioneză acest sistem. 
 
„S-a încercat utilizarea unor materiale cât mai comune. S-au folosit bolţari din ciment, plăci din lemn şi un substrat granular. Sub acest substrat plutitor se găsesc rădăcinile care stau în apă. Rădăcinile stau suspendate şi îşi iau nutrienţii din apa aceasta care vine de la peşti. Apa care pleacă de aici este purificată. Încălzirea serei nu este nici ea foarte scumpă, se poate face de exemplu cu o sobă cu rumeguş“, mai spune directorul liceului. 
 
Potrivit directorului liceului costurile amenajării unei astfel de sere pot să fie mai mici de 10.000 de euro, în funcţie de dimensiuni şi materialele folosite. De asemenea, costurile pot să urce dacă materialele sunt mai scumpe sau suprafaţa este mai mare. Cu o investiţie consistentă, acest sistem integrat acvaponic poate să se transforme într-un business foarte profitabil, cum se întâmplă în ţările asiatice şi mai nou chiar şi în cele europene. Olanda este una dintre ţările unde s-a investit masiv în acest sistem.
 

PĂRINŢII, INTERESAŢI SĂ DEZVOLTE O AFACERE

 
Doi profesori din cadrul şcolii se ocupă de această seră. Aceştia la rândul lor coordonează activitatea elevilor, care trebuie să verifice plantele, peştii, temperatura şi PH-ul apei, dar şi să umple şi să programeze dispozitivul care hrăneşte automat peştii. 
 
În fiecare dimineaţă sunt verificate bazinele cu peşti, se ia temperatura şi PH-ul. Temperatura din bazinele cu peşti nu trebuie să scadă sub 21 de grade Celsius. Printre elevii interesaţi de acest sistem se numără şi Ionuţ, un tânăr din comuna Lunca Ilvei, situată în zona de munte a judeţului Bistriţa-Năsăud. Acesta ar vrea chiar să acceseze fonduri europene pentru a pune în practică un proiect baza pe acvaponie: „Părinţii mei sunt foarte interesaţi şi vor şi ei să vină să viziteze sera, să vadă exact cum funcţionează sistemul“, ne spune Ionuţ. 
 

Elevii sunt cei care se ocupă, în mare parte, de seră (Foto: Bianca Sara)

Vă mai recomandăm:

 
 
 
 
 

Sera este amenajată în curtea liceului din Năsăud FOTO: Bianca Sara 

Imagini din aceeasi galerie
  • Sera este amenajată în curtea liceului din Năsăud FOTO: Bianca Sara 
  • Sera este amenajată în curtea liceului din Năsăud FOTO: Bianca Sara 
  • Ideea aparține directorului liceului Cristian Cosma FOTO: Bianca Sara
  • Ideea aparține directorului liceului Cristian Cosma FOTO: Bianca Sara
  • Sera este îngrijită de elevii liceului FOTO: Bianca Sara
  • Plantele se hrănesc cu excremente de la pești FOTO: Bianca Sara
  • Bazinul peștilor este în camera alăturată, fiind conectate cu ajutorul unor tuburi FOTO: Bianca Sara 
Distribuie imaginea
citeste totul despre: