FOTO Gara Bistriţa şi-a schimbat faţa cu 56,5 milioane de lei. Primul ministru Victor Ponta şi ÎPS Andreicuţ, prezenţi la inaugurare
0Joi a fost inaugurată Gara Bistriţa-Nord, modernizările acesteia costând 56,5 milioane de lei. Inaugurarea a fost făcută în prezenţa primului ministru Victor Ponta şi a ÎPS Mitropolitul Clujului Andrei Andreicuţ.
Gara Bistriţa-Nord şi-a schimbat faţa la aproape 130 de ani de la inaugurare cu ajutorul unei finanţări europene. Lucrările au început în anul 2012, valoarea acestora ajungând la 56,5 milioane de lei. Acestea au presupus transformarea totală a clădirii care găzduieşte casele de bilete, toaleta, precum şi a peroanelor sau a spaţiilor de odihnă din exterior.
Toalete sunt noi, accesul este facil pentru persoanele cu handicap, iar în sala de aşteptare a gării există inclusiv cărucioare pentru bagaje. De asemenea, şi-au făcut apariţia două pasaje care le permit călătorilor să treacă pe sub peroane. Acestea au fost prevăzute cu afişaje electronice, la fel şi sălile de aşteptare.
La etajul întâi al gării, care a fost şi el amenajat şi prevăzut cu lifturi pentru persoanele cu dizabilităţi va fi amenajată şi o zonă unde călătorii vor putea servi masa sau o cafea în timp ce aşteaptă trenul.
Cu un an întârziere, Gara Bistriţa Nord a fost inaugurată joi în prezenţa primului ministru Victor Ponta, dar şi a ÎPS Mitropolitul Clujului Andrei Andreicuţ, care a ţinut o slujbă de binecuvântare şi a sfinţit clădirea care adăposteşte Gara Bistriţa-Nord.
Gara Bistriţa-Nord a fost inaugurată în 1886, acelaşi an în care a fost pusă în funcţiune calea ferată care leagă judeţul Cluj de Bistriţa-Năsăud. Aceasta avea drept scop dezvoltarea exploatării zăcămintelor de fier de la Rodna. Pentru ca această gară să fie ridicată a fost nevoie de permisiunea guvernului ungar.
Primul administrator al acestei gări a fost compania feroviară locală Naszódvidéker, mai apoi fiind „naţionalizată” şi trecută în compania feroviară ungară de stat MAV.
Precum marea majoritate a gărilor din ţară şi aceasta este inspirată din stilul lui Elie Radu, cel care a realizat mare parte din infrastructura modernă a ţării. Acesta se remarca prin echilibrul cu care îmbina elemente şi proporţii specific arhitecturii româneşti, precum arcade, foişoare, alternanţă cărămidă-tencuială, cu elementele aparţinând arhitecturii contemporane lui. Un alt element definitoriu era „umanitatea” pe care încerca să o ofere gărilor, încercând să transforme acel spaţiu într-unul plăcut pentru călători.
Elie Radu ţinea cont şi de amplasamentul diferitelor gări pe care le proiecta, un bun exemplu în acest sens fiind gările Măgura Ilvei şi Poiana Ilvei, care se remarcă prin elemente specifice arhitecturii montane, adaptate zonei. „Caracterul domestic” al clădirilor le face mai primitoare şi mai agreabile pentru călători.
Preţ de 100 de ani, clădirea care adăposteşte Gara Bistriţa nu a avut parte de renovări majore, ultimele modificări fiind făcure în anul 1996, chiar când şi-a sărbătorit centenarul. S-au modificat atunci casele de bilete sau sala de aşteptare, la recepţia lucrărilor fiind prezent şi Traian Băsescu, pe atunci ministru al Transporturilor.
În 2007 mai multe garnituri de pe ruta Cluj-Napoca-Bistriţa au fost dotate cu automotoare aduse din Franţa şi Luxemburg, iar vagoanele degradate au fost schimbate.
Vă mai recomandăm:
Gara Bistriţa, construită pentru sprijinirea mineritului de la Rodna. La aproape 130 de ani de la inaugurare îşi schimbă faţa
Se încarcă comentariile...
