FOTO Domeniul familiei nobiliare Hye, casă pentru aproape 100 de copii uitaţi de părinţi

FOTO Domeniul familiei nobiliare Hye, casă pentru aproape 100 de copii uitaţi de părinţi

Prichindeii Preventoriului Ilişua FOTO: Bianca Sara

85 de copii cu vârste între 4 şi 15 ani din trei judeţe din Transilvania îşi duc traiul în singurul Preventoriu TBC din ţară, amenajat pe domeniul unei familii nobiliare maghiare. Până în urmă cu câţiva ani, copiii care provin din familii defavorizate au locuit chiar în castelul nobililor maghiari.

Ştiri pe aceeaşi temă

La doar câţiva kilometri de Beclean, în Bistriţa-Năsăud, în comuna Uriu, se regăseşte, dacă e să-i dăm crezare primarului Şerban Petru, cel mai nordic punct al Daciei romane. Documentele atestă faptul că această zonă a fost locuită încă din perioada daco-romană, mărturie fiind Castrul roman din Ilişua (unul din satele aparţinătoare) şi toponimul Orazele, o urmă de oraş roman.

În această zonă încărcată de istorie îi aşteaptă pe curioşi un parc ascuns de lume şi un castel impunător, care stă să se prăbuşească, lăsat în urma sa de familia nobiliară maghiară Hye.

Ironia sorţii face ca până acum câţiva ani chiar în castelul care se regăseşte pe lista monumentelor istorice şi datează din secolul al XVIII-lea  în care îşi petreceau timpul nobilii maghiari ce vegheau asupra întregii zone să locuiască în jur de 100 de copii din familii cu probleme, predispuse la îmbolnăviri cu TBC.

După ce castelul a fost retrocedat de moştenitori, Preventoriul TBC a fost nevoit să se mulţumească cu clădirile construite după cel de-al doilea Război Moldial pe domeniul nobililor, acum aflat în posesia Primăriei Uriu.

Preventoriul TBC de la Ilişua funcţionează din anul 1952, în prezent unitatea fiind una sanitară, cu statut de spital, în ciuda faptului că micii omuleţi cu vârste cuprinse între 4 şi 15 ani care ajung aici nu sunt bolnavi. Acesta are drept scop combaterea tuberculozei la copii şi tineri care provin din focare de TBC sau care au tuberculoză în antecedent şi prezintă risc de decădere.

Internarea copiilor se face la recomandarea dispensarelor din cele trei judeţe arondate Bistriţa-Năsăud, Cluj-Napoca şi Mureş. Deşi una dintre condiţiile de internare este ca micuţii să provină din zone cu risc crescut pentru îmbolnăvirea cu TBC, de cele mai multe ori cântăresc mult mai mult condiţiile financiare ale familiei, iar primarul Şerban Petru ne explică şi de ce:

„Am ţinut în calitate de primar la această unitate pentru că o vizitez des şi văd că aici trăiesc copii care provin dintr-un mediu propice dezvoltării TBC-ului. Nu sunt copii bolnavi de TBC.  La această oră este o instituţie medico-socială, unde trăiesc copii care dacă nu ar fi aici, eu sunt sigur că ar fi copii ai străzii. Faptul că sunt aici, sunt hrăniţi, îmbrăcaţi, spălaţi şi şcolarizaţi, pe mine mă mobilizează să mă zbat pentru ca această unitate să rămână. Aici asigurăm viaţa decentă a unor copii nevoiaşi”.

Câţiva paşi prin cele cinci clădiri care adăpostesc momentan 85 de copii confirmă ce spune edilul. Într-una dintre grupele de grădiniţă din unitate, căci Preventoriul Ilişua are propria şcoală, găsim un grup de prichindei de maxim 5-6 ani. Provin din familii dezorganizate, care abia îşi duc traiul de pe o zi pe alta, dar sunt curaţi, salută politicos şi parcă se bucură să vadă feţe noi, deşi la ora prânzului deja sunt furaţi de somn.

La grupa mică o întâlnim şi pe Maria Palalogos, o educatoare simpatică la 55 de ani, care şi-a petrecut ultimii 25 de ani printre copiii Preventoriului Ilişua. Cu o răbdare ieşită din comun, educatoarea ne spune că nu a avut cazuri „fără scăpare” deşi în grija sa au ajuns şi copii care la 4 ani nu scoteau un sunet.

Cu dezamăgire recunoaşte faptul că uneori familiile care vin să îi ia din Preventoriu le fac mai mult rău decât bine, unii copii ajungând din unitate pe străzi la cerşit.

La fel de respectuoşi sunt şi copii din clasele primare, care au învăţat un singur lucru de la învăţătoarele unităţii pe care îl repetă obsesiv: „trebuie să merg la şcoală ca să ajung cineva”. Pentru a-i ajuta să ţină pasul cu copiii din şcolile normale, învăţătoarele au pus la punct un soi de „after school” voluntar. Mai exact, după-masa, învăţătoarele şi profesorii se reîntorc la şcoală pentru a-i ajuta pe cei mici la teme şi pentru a-i pregăti pentru a doua zi.

Organizarea domneşte şi în clădirile în care dorm cei mici. Pe paturile în miniatură stau întinse la milimetru pături tricotate de diverse culori aduse în dar de către nemţii care nu au rămas indiferenţi la condiţiile în care îşi duc traiul copiii unităţii.



Clădirea în care visează frumos cei mici are şi un vestiar. Îngrijitoarele ne explică şi care este programul celor mici.

„Se trezesc şi vin aici la noi, noi îi spălăm şi pe cei mai mici îi îmbrăcăm. Vestiarul acesta este dedicat celor mici, care îşi împart hainele. Nu prea au preferinţe. Altfel stau lucrurile cu cei mai mari care au o noptieră lângă pat unde îşi ţin hainele. Sunt deja domnişoare, nu putem noi să le spunem cum să se îmbrace”, spune oarecum amuzat unul dintre cei 33 de angajaţi ai Preventoriului.

Directorul Preventoriului TBC, Lucian Magda, recunoaşte faptul că unitatea pe care o păstoreşte are neajunsuri şi că dacă nu existau sponsori nu avea nicio şansă să renoveze şi doteze unele dintre clădiri. Acesta este totuşi bucuros de faptul că reuşeşte să le asigure copiilor şi tinerilor „internaţi” cele necesare dar şi de faptul că mai marii Ministerului Sănătăţii văd utilitatea acestui preventoriu, unic în ţară şi îl finanţează în continuare.



Vă mai recomandăm:

 

FOTO Românii din lumea a treia. Viaţa tristă a oamenilor uitaţi de Dumnezeu într-un sat din Bistriţa-Năsăud

La mai bine de 50 de kilometri de Bistriţa, în satul Pintic, comuna Teaca unde proporţia de romi trece de 50% am găsit o stradă care parcă este ruptă de mileniul acesta. Peste 100 de persoane trăiesc doar din alocaţiile copiilor, în condiţii greu de imaginat.

 

Povestea celor mai „necunoscute” patru castele din Bistriţa-Năsăud, în sfârşit dezvăluită în mediul virtual

Programul „Castel în Transilvania” care a presupus o drumeţie de 22 de zile în jurul a 40 de castele din patru judeţe din Ardeal, a inclus şi patru minunăţii arhitecturale din Bistriţa-Năsăud. Astfel, poveştile castelelor Bethlen din Şieu Odorhei, Sombory-Lázár din Sărata, Wessélenyi din Chiochiş şi a Casei Torma din Cristeştii Ciceului au fost făcute cunoscute.

 

Comorile nobililor bistriţeni, transformate în preventorii, destinaţii pentru tabere sau locuri de expoziţii

Dintre cele 12 castele existente în Bistriţa-Năsăud care au primit titulatura de monument istoric din partea Ministerului Culturii, puţine mai sunt funcţionale. Majoritatea sunt lăsate să se prăbuşească, în timp ce unele au fost transformate în locaţii pentru tabere, pentru expoziţii sau chiar preventorii.







 

Castelul familiei nobiliare Hye este bine ascuns într-un parc FOTO: Bianca Sara 

Imagini din aceeasi galerie
  • Castelul familiei nobiliare Hye este bine ascuns într-un parc FOTO: Bianca Sara 
  • Un indicator ne anunță că la capătul scărilor găsim Preventoriul TBC Ilișua FOTO: Bianca Sara
  • Castelul Hye este în paragină, asta după ce ani buni a fost casă pentru cei 100 de copii ai preventoriului FOTO: Bianca Sara 
  • Castelul Hye este în paragină, asta după ce ani buni a fost casă pentru cei 100 de copii ai preventoriului FOTO: Bianca Sara 
  • Castelul Hye este în paragină, asta după ce ani buni a fost casă pentru cei 100 de copii ai preventoriului FOTO: Bianca Sara 
  • Castelul Hye este în paragină, asta după ce ani buni a fost casă pentru cei 100 de copii ai preventoriului FOTO: Bianca Sara 
  • Curtea preventoriului FOTO: Bianca Sara 
  • Curtea preventoriului FOTO: Bianca Sara 
  • Prichindeii Preventoriului Ilișua FOTO: Bianca Sara 
  • Prichindeii Preventoriului Ilișua FOTO: Bianca Sara 
  • Maria Palalogos, educatoarea care de 25 de ani veghează asupra copiilor din preventoriu FOTO: Bianca Sara 
  • Copiii din clasele primare alături de învățătoare FOTO: Bianca Sara
  • Camerele copiilor din preventoriu FOTO: Bianca Sara
  • Camerele copiilor din preventoriu FOTO: Bianca Sara
  • Prichindeii au și scaune pe măsură, donate de nemți FOTO: Bianca Sara 
Distribuie imaginea
citeste totul despre: