De la “oppidum Nosa” la Bistriţa, Bistritz sau Bezterce

De la “oppidum Nosa” la Bistriţa, Bistritz sau Bezterce

FOTO: preluare de pe bn.ro

Încă de la primii colonişti saşi de pe malul râului Bistriţa şi până la maghiari şi mai apoi români, toţi i-au dat un nume micului burg săsesc. Prima menţiune a localităţii datează încă din anul 1241, fiind numită „oppidum Nosa”, mai apoi fiind preluat numele râului Bistriţa care trece prin localitate.

Ştiri pe aceeaşi temă


Prima dată Bistriţa este menţionată  sub numele de „oppidum Nosa”, oppidum însemnând „aşezare fortificată”, numele fiind precizat cu ocazia invaziei tătarilor, în 1241. Actuala denumire a fost atestată documentar în 1264, printr-un act emis de Papa Urban al IV-lea la Orvieto, Italia.

Râul Bistriţa, care trece prin oraş i-a determinat pe cei care au locuit şi ocupat localitatea să îi păstreze numele, „traducându-l” în propria limbă. Astfel, saşii numeau localitatea Bistritz sau Nösen, iar maghiarii Bezterce, denumire folosită şi acum de către etnicii unguri.

Încă un nume dat  de către saşi a fost „Siebenbürgen” şi Septem Castra în latină, care făcea referire nu doar la bistriţeni, ci la cele şapte oraşe fortificate din Transilvania: Sibiu, Cluj, Braşov, Mediaş, Sebeş, Sighişoara şi Bistriţa.

De altfel, saşii au denumit toate localităţile  în care au locuit din actualul judeţ Bistriţa-Năsăud, cartierul Viişoara era denumit Heidendorf, localitatea Slătiniţa  -Pintak, Livezile  - Jaad sau Dumitra –Mettersdorf.

Odată ce saşii au început să părăsească Bistriţa-Năsăud, ca urmare a ocupării armatei hortyste şi a pierderii proprietăţilor în favoarea românilor şi denumirile folosite de saşi au dispărut încet, încet. A fost folosită cel mai adesea denumirea de ”Bistriţa” şi respectiv „Bezterce” în cadrul comunităţii maghiare.

Municipalitatea se arată interesată de câţiva ani să „reînvie” denumirile acordate de saşi şi să folosească particularităţii culturii lor pentru promovarea turistică a zonei. Astfel este folosit atât denumirea „Nösen”, cât şi ideea de Siebenbürgen în proiectele de promovare turistică.



Vă mai recomandăm:

Cele mai controversate monumente din România: „cartoful” din Bucureşti, robinetul anonim din Zalău, statuia lui Avraam Iancu, cea mai urâtă din Cluj
 

FOTO La scăldat în 1900, de la Râul Bistriţa, la ştrandul lui Bonnet sau „Cascadă”

 

 

 

 

citeste totul despre: