Cel mai lung traseu de drumeţie din România va avea 950 de kilometri. Cine sunt temerarii care-l amenajează şi câte judeţe va traversa

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Asociaţia Tăşuleasa Social, condusă de maratonistul Tibi Uşeriu şi de fratele său Alin, amenajează cel mai lung traseu de drumeţie din România. Drumul, care se întinde pe 950 de kilometri, a fost luat la pas de patru voluntari ai asociaţiei. Printre aceştia se numără şi Mircea Micle, fost ministru al Educaţiei.

După ce au amenajat Via Maria Theresia, cea mai lungă potecă tematică din România, transformată o dată pe an un traseu de maraton şi drumeţii prin Munţii Călimani, membrii asociaţiei Tăşuleasa Social derulează un alt proiect îndrăzneţ.

Asociaţia condusă de alergătorul Tibi Uşeriu şi de fratele său vrea să amenajeze, cu ajutorul autorităţilor locale, un traseu care se întinde pe 950 de kilometri şi străbate ţara, de la Drobeta Turnu Severin la Putna. 

Traseul, care poartă numele Via Transilvanica străbate 10 judeţe şi poate fi parcurs în totalitate, în mai multe săptămâni. Primii 100 de kilometri vor fi amenajaţi până la finalul acestui an pe teritoriile judeţele Bistriţa şi Mureş. Cei 100 de kilometri leagă Putna de Pasul Tihuţa.

„Ne-au inspirat potecile de pelerinaj din Spania şi cele de anduranţă din Statele Unite sau India, am văzut că astfel de drumuri au influenţat culturi, au format comunităţi şi au contribuit la dezvoltarea zonelor pe care le străbăteau. Via Transilvanica este un drum curajos, fiindcă ne face să redescoperim repere şi să vorbim despre cine suntem noi cu adevărat, de la firul de iarbă la malul Dunării până la crestele munţilor”, precizează iniţiatorii acestui proiect.

În prima fază, traseul de 950 de kilometri va fi marcat în întregime pe GPS. Ulterior, voluntarii asociaţiei şi angajaţii primăriilor pe raza cărora va trece drumul îl vor amenaja cu borne, cu indicaţii clare despre dificultate şi obiectivele turistice care pot fi văzute de drumeţi.

Imagine indisponibilă

Primii 100 de kilometri, luaţi la pas de patru voluntari

Pentru a se asigura că traseul este practicabil şi pentru a-l marca pe GPS, patru temerari au luat la pas primii 100 de kilometri, care vor fi amenajaţi până la finalul anului 2018. Printre cei care au luat la pas drumul care leagă Putna de Pasul Tihuţa se numără Alin Uşeriu, unul dintre administratorii Tăşuleasa Social, şi Mircea Micle, fost ministru al Educaţiei. 

Cei patru notează aventurile, dar şi informaţiile istorice sau geografice surprinzătoare pe care le întâlnesc pe traseu, într-un jurnal online, în care notează la finalul fiecărei zile. 

„De exemplu, aici, nu doar că există mici parcuri de joacă, trotuare, ghirlande cu flori, ci şi o statuie cu un măr uriaş, lângă o coloană a infinitului, toate în faţa unei biserici cu aer foarte rusesc, cum am văzut prin Siberia”, descriu drumeţii atmosfera din localitatea mureşeană Batoş.

Imagine indisponibilă

Foto: Tăşuleasa Social

Aceştia au pornit din Pasul Tihuţa în urmă cu cinci zile, iar joi seara deja bifau oraşul Reghin. Cei patru parcurg, în medie, 25-30 de kilometri zilnic. 

„Trei metode aplicau sistematic boierii pe spinarea bieţilor iobagi: le puneau botniţe când îi trimiteau la cules, îi pedepseau băgându-i la fum de ardei sau le puneau picioarele în butuci. În fiecare dimineaţă, când se apropie clipa încălţării ne simţim toţi patru ca nişte iobagi împilaţi de chinul picioarelor în butuci, de parcă am fi în pragul Răscoalei de la 1907. Timp de 8-10 ore să târşăi nişte bocanci grei, pe căldură, cu labele strânse-n chingi ca la chinezoaicele alea obsedate de ideea că frumuseţea vine la pachet cu picioare mici, constituie în sine o probă de anduranţă”, notează cei patru în jurnal. 

Imagine indisponibilă

FOTO: Tăşuleasa Social

Aceştia le recomandă viitorilor drumeţi care vor lua la pas România să nu se încumete fără bocanci, pentru că terenul alternează între drumuri de ţară, poteci şi asfalt. 

„Avem la noi saci de dormit şi saltele. Suntem gata să dormim pe bani în orice cameră, şură, grajd, verandă. Problema e nebărbieriţi, transpiraţi şi copţi de soare cum sunte, se pare că inspirăm mai multă spaimă decât oportunităţi de afaceri cu parfum local. Oricât ne oferim şi întrebăm în jur dacă ne primeşte cineva, ori suntem pasaţi mereu spre alţii, ori refuzaţi pur şi simplu. Există, mai ales în locurile izolate, o spaimă fatală de „străin”, văzut mai degrabă ca suspect de serviciu decât ca posibil prieten. Nu-i nimic, mai încercăm”, notează voluntarii atitudinea întâlnită în comuna Monor. 

Vă mai recomandăm:

FOTO Jurnal de vacanţă: La pas pe drumul istoric ce lega Transilvania de Bucovina

Priveliştea de basm oferită de Via Maria Theresia, cea mai lungă potecă tematică din România

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite