Arca măicuţelor din Bistriţa-Năsăud. Cum şi-au găsit casă într-o mănăstire căprioare, iepuraşi, veveriţe şi păuni

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Căprioarele sunt foarte apropiate de măicuţele de ma mănăstire FOTO: Bianca Sara
Căprioarele sunt foarte apropiate de măicuţele de ma mănăstire FOTO: Bianca Sara

Curtea unei mănăstiri din Bistriţa-Năsăud s-a transformat într-un mini-zoo. Măicuţele de la mănăstirea din Dobric au salvat căprioare, sunt vizitate adesea de veveriţe, dar cresc şi găini, păuni şi iepuri.

manastire zoo bistrita  3

Mănăstirea ortodoxă „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ de la Dobric, judeţul Bistriţa-Năsăud, este un real magnet pentru animale sălbatice. Aici şi-au găsit o a doua casă cinci căprioare, un păun şi două păuniţe, dar şi şapte-opt veveriţe. Căprioarele au fost salvate de la moarte de către măicuţe, dar veveriţele au venit singure la mănăstire, în căutare de mâncare.

Totuşi, mănăstirea de la Dobric nu este specială doar pentru că găzduieşte mai multe animale, asemenea unei arce, ci şi pentru că reuşeşte să reziste încă din anii ’90 într-o localitate formată în proporţie de 90% din protestanţi, ca o insulă a ortodoxiei. Mănăstirea, care are doar şase măicuţe şi un preot, este căutată de credincioşi din întreaga ţară, dar şi din America, Elveţia sau Germania. Aşezământul se îmbogăţeşte cu un cămin de bătrâni şi o bibliotecă. 

CĂPRIOARELE AU POARTA DESCHISĂ, DAR NU FUG

Cea mai în vârstă dintre căprioarele salvate de măicuţele de la Mănăstirea „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ de la Dobric are doi ani. Toate cele cinci căprioare au fost găsite de către măicuţe sau de localnici în pădurea din apropiere, pe când erau pui şi nu aveau nicio şansă să supravieţuiască singure, fără mama lor. 

În vreme ce cu străinii sunt mai reticiente, când se apropie de ele măicuţele, căprioarele le mănâncă din palmă. Fiecare are nume inspirate din desene animate. Până şi dulăul maidanez care s-a aciuat pe lângă mănăstire pe când era pui are un nume inspirat din cinematografie. Măicuţele l-au botezat Tarzan, iar căţelul se chinuie zilnic să demonstreze că îşi merită numele. 

„Oamenii din zonă au găsit căprioarele prin pădure, erau mici, mici şi ne-a fost milă de ele, aşa că le-am luat la noi. Acum sunt construcţii în curtea mănăstirii, dar înainte, căprioarele zburdau prin curte. Să ştiţi că nu fug, deşi poarta e deschisă tot timpul. S-au acomodat aici şi s-au mai domesticit. Acum nici nu ştiu dacă s-ar descurca în sălbăticie dacă le-am lăsa“, spune cu emoţie în glas maica stareţă Veronica. 

image

Alături de cele cinci căprioare şi de dulăul Tarzan, curtea mănăstirii este casă şi pentru un păun şi două păuniţe, dar şi pentru mai multe bibilici, însoţite de găini de rase felurite. Un iepuraş alb cu doi pui împarte acelaşi spaţiu cu păunii şi cu una dintre căprioare.  Copacii impunători din curtea mănăstirii au şi ei „chiriaşi“. Este vorba despre şapte-opt veveriţe, care s-au stabilit aici de mai mulţi ani. Cel mai probabil, acestea au venit din pădurea din apropiere. 

„Veveriţele nu le-am adus noi, ele s-au aciuat aici. Într-una dintre zile, o veveriţă s-a jucat cu mine. Ne învârteam în jurul unui copac gros. Probabil, încetul cu încetul şi ele s-au domesticit. Le mai punem nuci. Poate nu au mai găsit mâncare în pădure şi au venit aici, unde le hrănim noi. Noi ne bucurăm că sunt aici şi ne este drag de ele când le vedem“, mai spune maica stareţă. 

De toate aceste animale se bucură nu doar măicuţele, care le şi îngrijesc, ci şi copiii din zonă, care vin în curtea mănăstirii ca la zoo. 

manastire zoo bistrita 10

DOSAR PENAL PENTRU MĂICUŢE

În urma unei reclamaţii, măicuţele s-au trezit cu patru-cinci maşini de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean, oamenii legii bănuindu-le de braconaj. Asta se întâmpla la scurt timp după ce au găsit animalele. 

„Au venit de la braconaj, s-a deschis un dosar penal. Şi noi ne-am speriat. Dar au văzut şi ei că nu fug animalele când le-am dat drumul, chiar dacă e poarta deschisă tot timpul. Ni le-au dat în custodie, pentru că la noi în judeţ nu există o grădină zoologică. Din tot judeţul, oficial, doar noi şi Muzeul avem căprioare“, mai spune maica stareţă Veronica. 

ZECI DE PROCESE PE ROL

Maica stareţă Veronica locuieşte la Mănăstirea Dobric încă din anul 1993. Chiar dânsa o numeşte o „mănăstire luptătoare“ şi crede că din acest motiv animalele trag spre acest aşezământ, să le dea speranţă şi să le aline supărarea măicuţelor. 

Mănăstirea a fost implicată în zeci de procese cu locuitorii din Dobric, majoritatea protestanţi. Ba au dat în judecată Consiliul Local al comunei Căianu Mic pentru că ar fi dat o bucată de pământ mănăstirii, ba moştenitorii au încercat să retrocedeze terenul. La unul dintre multele procese, Mănăstirea Dobric a fost reprezentată chiar de actualul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean. 

„Câteodată, aveam şi câte trei procese pe rol. Am ajuns şi la Curtea de Apel cu aceste procese. Membrii cultului penticostal ne-au dat în judecată. În 1994 am avut dispozitiv aici, cu zece jandarmi şi cinci ofiţeri care ne-au păzit vreme de nouă luni“, îşi aminteşte maica stareţă.

Vă mai recomandăm:

Povestea preotului-speolog care păzeşte una dintre cele mai periculoase peşteri din România: „Riscul să mori este foarte mare, mai ales primăvara şi vara“

Comunitatea unde Dumnezeu lucrează prin oameni. Cum a reuşit un preot din Bistriţa-Năsăud să ridice o casă pentru bătrâni exclusiv cu muncă voluntară

Bistriţa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite