Alegerile parlamentare de acum 70 de ani. „Propagandiştii“ trimişi în comune aveau interzis în baruri

0
Publicat:
Ultima actualizare:
„Propagandiştii” erau încurajaţi să afişeze o moralitate de neclintit în faţa alegătorilor şi să evite crâşmele FOTO: Arhiva Naţională
„Propagandiştii” erau încurajaţi să afişeze o moralitate de neclintit în faţa alegătorilor şi să evite crâşmele FOTO: Arhiva Naţională

În urmă cu 70 de ani, campania electorală se făcea exclusiv din gură în gură. Propagandiştii, cum erau numiţi cei responsabili cu popularizarea candidaţilor, se mutau în localităţile de care erau responsabili şi aveau câteva obligaţii ce ar putea părea ciudate pentru politicienii din zilele noastre. Aceştia nu aveau voie să intre în baruri şi nici să intre în vorbă cu persoane conflictuale.

Afişele puteau fi numărate pe degete la alegerile de acum câteva decenii. Campania electorală se făcea din gură în gură, partidele trimiţându-şi „propagandişti” în fiecare localitate, care locuiau o bună bucată de vreme acolo. 

Înainte de a se stabili în localităţile de care erau responsabili, propagandiştii primeau o listă de reguli, pe care trebuiau să le respecte întru totul. O serie de documente, în special rapoarte ale poliţiei, propagandiştilor şi chiar jandarmilor adunate de Iosif Uilăcan în Arhiva Bistriţei din 2012, scot în evidenţă cum se s-a desfăşurat campania electorală pentru parlamentare din anul 1946, cu doar un an înainte să se instaleze comunismul. 

„Nu va merge în cârciumă niciodată. Activitatea lui va fi casa alegătorului, în faţa bisericii, la primărie şi la casele oamenilor”, suna una dintre regulile înmânate „propagandiştilor” Blocului Partidelor Democrat. 

Acelaşi document care îi ghida pe propagandiştii BPD spunea că propagandistul trebuie să fie îmbrăcat îngrijit mereu şi să menţină curăţenia în casa în care locuieşte provizoriu. De asemenea, acesta nu trebuie să discute cu alegătorii despre concluziile observaţiilor sale din comuna respectivă.

 „Este interzis categoric să se piardă în discuţii politice, zadarnice, cu adversarii. Va discuta numai probleme pe care le cunoaşte bine, în care superioritatea politicii şi acţiunilor democratice poate fi susţinută de el fără posibilitatea de a fi învins de adversar. Va evita politicos teme pe care nu le poate discuta, dacă nu are pregătirea perfectă. Activitatea lui are scopul să răscolească masele populare, să creeze curiozitatea pentru ideile democratice şi plăcerea de a se încadra alături de această ideologie”, se mai arată în documentul primit.

„Propagandistul” era un adevărat sociolog 

Reprezentantul acestei alianţe trebuia practic să se comporte ca un sociolog: să culeagă date despre alegătorii din comuna unde a fost trimis. Acesta trebuia să ştie câte persoane cu drept de vot sunt în comună şi cu cine vor să voteze, precum şi nemulţumirile generale din zonă.

De asemenea, propagandistul trebuia să furnizeze informaţii cu privire la tendinţa de vot şi influenţă a celor mai importante personaje din comună: primar, notar, preot, învăţător, poştaş, jandarm sau medic. Erau notate inclusiv abonamentele şi tipurile de ziare care ajungeau în comună. 

Propagandiştii mizau şi pe persoanele influente din localitate, precum liderii religioşi. O putem observa într-unul din rapoartele înaintate partidului de un propagandist:

„Am luat contact cu şeful pocăiţilor din comună, care este Olariu Dionisie, fostul meu şef de post şi am reuşit să-l conving pentru ca în alegeri să meargă şi voteze cu BPD atât dânsul, cât şi membri din această sectă şi s-a dat cuvânt de ordine în acest sens, deci pe aceştia se poate conta la alegeri că vor vota cu noi”.

Vă mai recomandăm:

Aventurile de roman ale maiorului care şi-a recreat satul natal pe frontul Marelui Război

La băi acum 150 de ani. Cum se răsfăţa nobilimea la poalele Munţilor Rodnei: „Aci se aranjează aventurile sociale, joacă loteria şi cântă veşnic muzica“

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite