Întreprinderi sociale pentru săracii Bistriţei. Serele, printre ideile care se iau în calcul
0Marţi, la Primăria Bistriţa a avut loc prima masă rotundă care a avut în centru întreprinderile sociale menite să-i ajute pe locuitorii din blocurile sociale care nu au un loc de muncă. Problema a fost tranşată de către viceprimarul Ioan Peteleu şi de către profesorii universitari ai UBB Cluj Dan Chiribucă şi Bogdan Iacob, care deja au experienţă în zona economiei sociale. Printre ideile vehiculate s-au numărat şi serele.
Viceprimarul Ioan Peteleu care a pus la cale această întâlnire a anunţat încă de acum mai bine de o săptămână faptul că ia în calcul dezvoltarea de întreprinderi sociale, care să ofere posibilitatea locuitorilor din blocurile sociale fără un loc de muncă să se integreze în piaţa muncii şi chiar şi în comunitatea în care trăiesc.
Asta după ce o analiză a restanţelor la cheltuieli ale acestor persoane a scos în evidenţă faptul că asistaţii social au nevoie pe lângă o locuinţă şi de slujbe care să-i ajute să trăiască mai bine şi să-şi poată îngriji apartamentele şi garsonierele primite de la primărie.
Timp de două ore, problemele cu care se confruntă municipalitatea, dar şi locuitorii unor zone precum Subcetate, unde concentrarea etnicilor romi este mare a fost pusă pe tapet, în prezenţa fostului decan al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Babeş Bolyai, Dan Chiribucă şi a profesorului universitar Bogdan Iacob.
Cei doi au participat la astfel de proiecte care au presupus înfiinţarea unor întreprinderi sociale care vizează categoriile defavorizate, acest domeniul prinzând avânt şi în România. Până acum însă cele interesate să dezvolte astfel de proiecte, accesând fonduri europene importante, au fost ONG-urile, fiind sprijinite în unele cazuri, care pot fi numărate însă pe degete, şi de autorităţile locale.
Primăria Bistriţa este astfel prima autoritate publică locală care intenţionează să materializeze ideile promovate până acum doar de organizaţii non-guvernamentale.
Sfaturile profesorilor universitari prezenţi au fost ca întreprinderile sociale, care vor fi materializate cel mai probabil cu ajutorul fondurilor europene să ţină cont de specificul zonelor, al persoanelor defavorizate pe care trebuie să le ajute, dar şi de cererile de pe piaţă. În acest sens au fost recomandate atât serviciile, Bogdan Iacob sfătuind Primăria Bistriţa să îşi externalizeze unele servicii către astfel de întreprinderi sociale, dar şi producţia.
Printre ideile specifice care au fost vehiculate în cadrul primei întâlniri pe această temă care a avut loc s-au numărat domeniile de activitate de nişă, cum sunt fructele şi legumele bio sau chiar jucăriile din lemn, atât de căutate în alte ţări.
Agricultura ecologică a fost îmbrăţişată şi de către viceprimarul Ioan Peteleu care a precizat că în apropierea Grupului Şcolar Agricol există 30 de hectare de teren, din care sunt utilizate de către elevi şi profesori puţin peste două hectare, care ar putea fi utilizat pentru amenajarea unor sere.
Printre ONG-urile care au anunţat încă de astăzi că sunt dispuse să susţină o astfel de idee s-a numărat şi Inocenţi, care are deja experienţă cu menţinerea în şcoală a copiilor de etnie romă.
Vă mai recomandăm:
Foştii angajaţi ai Mechel Câmpia Turzii vor produce şoşoni de schi pentru Salomon