Viorica Marincaş, prima şi singura femeia ajunsă şef la un inspectorat judeţean de poliţie: „Nivelul de salarizare în Poliţia Română este modest“

Chestorul de poliţie Viorca Marincaş

Campania „România infractorilor necunoscuţi“ continuă astăzi cu interviul acordat ziarului „Adevărul“ de chestorul de poliţie Viorica Marincaş, prima şi singura femeie ajunsă şef al unui inspectorat judeţean de poliţie din România. Ajunsă la conducerea Poliţiei Maramureş în 2012, Marincaş are de gestionat un judeţ de graniţă cu un profil infracţional complex.

Statisticile arată că Maramureşul este unul dintre judeţele cu infracţionalitate scăzută. Există, totuşi, 8.716 dosare penale înregistrate ca având autor necunoscut, în condiţiile unui judeţ cu o populaţie de aproximativ 460.000 de locuitori. Şefa Poliţiei susţine că majoritatea cazurilor în care n-a fost identificat autorul nu fac referire la infracţiuni foarte grave. Cu toate acestea, poliţiştii locali au de combătut grupuri infracţionale cu profil interlop care acţionează în sectorul silviculturii sau a contrabandei transfrontaliere. În plus, Maramureşul are un profil geografic în România, fiind unul dintre cele mai lungi judeţe din ţară – 310 kilometri de la est la vest, şi este tăiat în două de un munte, fapt care îngreunează deplasarea poliţiştilor.

Adevărul: Cum e să fii prima femeie şef al unui inspectorat de poliţie?

Viorica Marincaş: Nu este nimic spectaculos aici. Atât femeile poliţiste, cât şi bărbaţii poliţişti au aceleaşi atribuţii, iar la nivel managerial, fiecare ne exercităm atribuţiile conform fişei postului. Orice poliţist care a dorit să îmbrăţişeze această meserie - care pentru mine este o profesie nobilă - doreşte să se remarce în ceea ce face, trebuie să fie interesat ca în activitatea profesională să aibă rezultatele cele mai bune, pe care le poate obţine un poliţist care nu încetează să studieze, care prin studiu individual şi prin pregătire continuă se evidenţiază în tot ce face şi, de ce nu, un poliţist este interfaţa cu comunitatea.

Cate infracţiuni sunt în medie sesizate anual la nivelul IPJ Maramureş, în ultimii cinci ani?

Infracţionalitatea la nivelul judeţului nostru este în scădere. În urmă cu cinci ani aveam peste 11.000 de infracţini sesizate, scăderea este de aproximativ 1.000 de puncte. La momentul acesta avem puţin peste 10.000. 

În câte din ele se începe urmărirea penală?

Pentru fiecare infracţiune sesizată se începe urmărirea penală in rem, după modificările legislative din 2014. Deci fiecare dosar penal are atribuit un număr unic la nivelul unităţilor de parchet competent, după care se desfăşoară activităţile concrete de urmărire penală.

Cum era legislaţia anterioară cu privire la începerea urmăririi penale?

Înainte se efectuau acte premergătoare în dosarele penale, când se contura fapta se propunea înregistrarea la parchet. De la 1 ianurie 2014 acest lucru se face în mod direct, in rem. Dosarele în care se idendifică autorii se continuă urmărirea penală faţă de autori. Pe primele nouă luni avem 946 de situaţii din totalul de 13.000 în lucru.

Din totalul de poliţişti angajaţi la IPJ Maramureş, câţi sunt poliţişti operativi, pe structuri, procentual? Din funcţiile operative prevăzute, câte sunt ocupate, procentual?

Avem un procent de 86 % poliţişti operativi şi 14 % în structurile neoperative.

Din totalul dosarelor cu autori necunoscuţi, câte au fost trecute în evidenţa pasivă:

Avem un total, la această dată, de 8.716 dosare penale în evidenţă cu autor necunoscut, din care 3.872 sunt trecute în evidenţa pasivă.

Există personal desemnat care să lucreze doar în aceste dosare cu autor necunsocut?

Personalul care lucrează la dosarele cu autori necunoscuţi este personalul operativ, nu este anume desemnat, personalul operativ desfăşoară activităţi atât în dosarele cu autori necunoscuţi, cât şi în cele cu autori identificaţi. Sigur că sunt numeroase situaţii în care, de la momentul sesizării, se cunoaşte autorul.

Care este situaţia plăţilor, în ceea ce priveşte expertizele medico-legale şi judiciare? În ce proporţie, procentual, sunt acestea achitate? Ce datorii sunt, unde şi cât întârzie asta munca în dosare?

Aş putea să îmi exprim satisfacţia vizavi de această problematică pentru că la nivelul judeţului nostru nu avem o problemă cu plata expertizelor medico-legale, astăzi suntem la zi cu plata acestora. Au mai fost unele siuaţii în care s-a făcut plata o dată la trei luni, însă nu afectează operativitatea în dosare, pentru că nu avem situaţii în care, perioade mari de timp, să nu fie făcută această plată. Expertizele, pe măsură ce sunt finalizate, sunt trimise la unitatea noastră.

Care este statistica infracţiunilor flagrante descoperite la nivelul IPJ Maramureş în ultimii cinci ani, comparativ, pe ani, procentual.

Numeric, sunt cam peste 1.000 în fiecare an şi în primele nouă luni ale acestui an avem chiar mai mult. La analiza efectuată pe primele nouă luni pe care am efectuat-o în consiliul de conducere al unităţii, avem peste 1.000 de infracţiuni constatate în flagrant, ceea ce este un lucru bun. Noi insistăm, în cadrul echipei manageriale şi la şedinţele de lucru a consiliului de conducere, să transmitem colegilor poliţişti că este foarte importantă atât vizibilitatea noastră, ca poliţişti, în stradă, cât şi constatarea în flagrant a infracţiunilor. Este un indicator pe care, la nivel managerial, îl urmărim şi îl încurajăm.

Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, principalele cinci probleme cu care se confruntă poliţia şi care sunt principalele cinci probleme identificate la nivelul ministerului de interne, în general. Personal, aţi făcut demersuri? Şi ce fel de demersuri?

Avem şi noi ca şi alte judeţe, în primul rând problema de personal. Noi avem şi o schemă oarecum subdimensionată vizavi de media pe ţară, avem 195 de poliţişti la 100.000 de locuitori, iar media pe ţară e undeva la aproape 250 de poliţişti la suta de mii de locuitori. Ar mai fi problema aşezării geografice a judeţului, pentru că suntem, practic, două judeţe cuplate, de câte 260.000 de locuitori, despărţite de un munte pe care-l traversăm într-o oră. Asta afectează capacitatea de misiune şi intervenţie la evenimentele care sunt îndepărtate de sediul inspectoratului unde – la cele mai grave – trebuie să se efectueze deplasarea colegilor de la nivelul serviciului judeţean spre cel mai îndepărtat punct. Operativitatea este afectată ca urmare a distanţelor foarte mari. Suntem unul dintre cele mai lungi judeţe din ţară, avem 310 km de la est la vest.

În ce priveşte relieful nu puteţi face nimic, dar în ce prieşte prsonalul aveţi unele posibilităţi. Aţi făcut demersuri la minister pentru suplimentare personalului?

S-au făcut în fiecare an demersuri, acum aş putea să spun că am fost şi înţeleşi pentru că s-au deblocat posturile din sursă externă şi chiar acum suntem în curs de desfăşurare a unui concurs de încadrare din sursă externă a agenţilor de poliţie. Avem la momentul acesta 32 de posturi din cele vacante, pentru că s-au propus şi la noi, ca şi peste tot în ţară, plecările pe care deja le cunoaşteţi, pensionări chiar mai devreme decât la împlinirea vârstei de pensionare şi atunci, prin deblocarea celor 32 de posturi, cred că vom sta mai bine din punctul acesta de vedere. 

O altă problemă care vizează, de altfel, şi obiectivele prioritare a inspectoratului nostru este problematica silvică, problematica criminalităţii transfrontaliere şi mă refer aici atât la criminalitatea agresivă, cât şi la cea legată de contrabandă. Sigur că la nivelul judeţului nostru este oarecum crescută şi ca număr de dosare, având în vedere faptul că avem 161 de kilometri de frontieră cu Ucraina.

Nu aş putea să le spun neapărat probleme, dar sunt cele cu privire la prevenirea infracţiunilor în zonele turistice ale judeţului. Avem peste 200 de pensiuni, în fiecare an desfăşurăm activităţi preventive în aceste zone, derulăm împreună cu compartimentul de prevenire şi la nivel de oraşe, poliţişti de proximitate, la nivel de posturi de poliţie, colegii din mediul rural, campaniile de prevenire. Sunt probleme care ne preocupă şi pentru care trebuie să ne concentrăm asupra stăpânirii în mod corespuzător a situaţiei operative în aceste zone. Aş putea să spun cu satisfacţie că nu am avut probleme în zonele turistice, în acest an am înregistrat doar două infracţiuni contra patromoniului, infracţiuni de furt a unui rucsac şi un telefon mobil de la două părţi vătămate.

Care a fost tema principală de la proiectul de management cu care aţi câştigat şefia IPJ şi ce aţi reuşit să puneţi în practică?

Tema principală este siguranţa cetăţeanului. Ce am reuşit să pun în practică este tot ce fac în fiecare zi. Siguranţa cetăţeanului şi cooperarea la nivelul instituţiilor publice – mă refer aici la cooperarea în sistem integrat cu celelalte instituţii ale ministerului de interne, cu instituţiile de parchet şi instanţele de judecată pentru garantarea libertăţii şi securităţii cetăţeanului.

A fost interviu pe probleme profesionale? Care sunt principalele priorităţi pe care aţi pus accent şi cum s-au materializat aestea?

Da, inteviul a fost structurat numai pe teme profesonale, începând de la probleme ce ţin de organizarea finaciară şi logistică a unităţii şi probleme efective de management, de conducere în plan operativ şi neoperativ, probleme specifice de management structurate numai pe probleme profesionale de lucru.

Cum comentaţi existenţa a aproape 60.000 de dosare cu autor necunoscut la nivelul ţări?

Cifra mi se pare exagerată. Orice socoteală facem, noi în judeţul Maramureş avem 8.710 dosare penale cu autor necunoscut. În fiecare zi, în dosarele înregistrate se lucrează, se acordă interes oricărei sesizări privind o anumită faptă în care autorul nu este încă identificat. Majoritatea infracţiunilor sesizate în care încă nu avem un infractor indentificat se referă la infracţiuni contra patrimoniului şi aş vrea să spun că sunt în majoritate cele referitoare la mica criminalitate, adică furturi în dauna persoanelor vătămate care au un prejudiciu redus. Se valorifică rezultatele cercetării la faţa locului, se fac analize în colective de lucru, în colective mici de lucru, mă refer la birourile şi serviciile operative, la nivelul subunităţilor, cu privire la valorificarea urmelor, la rezultatele cercetărilor la faţa locului şi şansele de identificare a autorilor. Se colaborează cu celelalte instituţii în vederea obţinerii de noi date, care să conducă la identificarea autorilor, se realizează periodic, cu organele de parchet, aceste dosare, vă spuneam la început că încă de la înregistrarea sesizării, dosarul primeşte un număr unic şi este începută urmărirea penală in rem, iar activităţile de urmărire penală se desfăşoară din acel moment.

Aţi spus că sunt 8.710 în Maramureş. Cum vi se pare numărul?

Acest număr are o continuă dinamică. Adică astăzi avem 8.710 dosare cu autor necunoscut, dar acestea sunt analizate săptămânal în cadrul unei burse de informaţii, a şedinţelor operative de lucru şi în fiecare săptămână constatăm că există dinamică. Adică este un număr de dosare înregistrate în cursul perioadei scurte pe care noi o analizăm, vă spuneam că sunt în atenţia conducerii inspectoratului şi a consiliului de conducere şi fac obiectul analizei noastre săptămânale, unde este făcută analiza numărului de dosare penale cu autor ncunoscut înregistrate în săptămâna anerioară şi cele soluţionate. Şi vă spun că dinamica este una pozitivă, ca să zic aşa, deci se soluţionează mai multe decât se înregistrează. Aşa că acest număr de 8.710 este într-o continuă schimbare. Înregistrăm în jur de 50-60 şi soluţionăm 70 sau 80. A nu se înţelege că acest număr rămâne acolo şi nu se lucrează la el. Se soluţionează şi urmărim numărul de dosare săptămânal.

Care este cel mai vechi dosar, din ce an datează şi sub aspectul săvârşirii cărui tip de infacţiune se face cercetare în dosarul respectiv?

Cred că de prin 2004, o infracţiune de furt, cu un prejudiciu relativ mic, în jur de 1.000 de lei.

Care este dosarul cu autor necunoscut cu cel mai mare prejudiciu, aflat în evidenţele IPJ Maramureş. De când datează şi în ce a constat fapta şi care este prejudiciul?

La acest subiect nu deţinem o evidenţă statistică după criteriul prejudiciului. Nu ştiu înainte, dar din 2012 de când am preluat conducerea inspectoratului avem un furt de bijuteri care are un prejudiciu mai însemnat, de peste 100.000 de lei.

A fost un furt din locuinţă, sau dintr-un magazin?

Un furt din locuinţă. Iar în cazul tâlhăriilor, putem spune că la nivelul judeţului nostru avem un procent chiar ridicat de identificare a autorilor.

Care este cel mai vechi autoturism din parcul IPJ Maramureş? Câţi kilometri are la bord, cărui serviciu aparţine şi în ce tipuri de misiuni este utilizat?

Cel mai vechi autoturism este un Volkswagen Vento din 1997 are peste 394.000 de kilometri şi serveşte unui serviciu oprativ.

Dumeavoastră ce autoturism aveţi la dispoziţie?

Un autoturism marca Audi, din 2001, cu peste 300.000 de kilometri la bord. Încă mai merge. Era aici când am venit.

Cât câştigă un angajat nou în cadrul IPJ Maramureş?

În jur de 1.300 de lei.

Cum vi se pare nivelul de salarizare din Poliţia Română?

Raportat la atribuţiunile pe care le avem şi salarizarea europeană, la riscul la care ne expunem în fiecare zi, la dificultate misiunilor, este modest.  

Cu cât creşte infracţionalitatea în sezonul estival?

N-aş putea să spun că în sezonul estival neapărat creşte infracţionalitatea. An de an, înainte de sezonul estival avem planurile de măsuri şi acţiuni preventive, atât pe linie rutieră, cât şi pe linia prevenirii infracţiunii contra patrimoniului, a violenţei, pe toată gama de infracţiuni. Avem campanii preventive care, în cadrul compartimentului de prevenire şi nu numai, dar şi la nivelul subunităţilor şi a posturilor rurale, sunt foarte bine organizate, dezvoltate şi cu un plus de eficienţă în ce priveşte percepţia cetăţenilor vizavi de mesajele preventive pe care noi le transmitem. Am avut din 2013 încoace mai multe campanii de prevenire. Campania ”Nu scăpa casa din ochi” care a fost la nivel naţional, ”Fiind prudent, poţi preveni tâlhăria”, campania ”Înşelăciunea sună iar la telefon”. Am avut atâtea infracţiuni de înşelăciune prin metoda ”telefonul”, dar am avut şi autori identificaţi. Aproape în toate, autorii au fost identificaţi. Am mai derulat campania ”Ştiu să mă feresc de infractori”, desfăşurată la nivel judeţean în scopul informării cetăţenilor cu privire la modalităţile de prevenire a tâlhăriilor, apoi campania ”Infractorii te pot cunoaşte mai bine decât crezi”, care a fost la nivel naţional şi am avut nişte mesaje car au fost primite foarte bine, atât în cartiere cât şi în centrele de bătrâni, la CASPEV (centru de activităţi pentru vârstnici, n.r.). Au fost foarte receptivi şi chiar am avut reacţii din partea unor persoane vârstnice. Adică pentru faptul că au înţeles mesajele noastre, nu au dat curs unor solicitări telefonice şi nu au fost păgubiţi.

Deci cu derularea campaniilor, cu prezenţa mai activă a colegilor în teren, ţinem sub control infracţionalitatea în sezonul estival. Lucrăm foarte bine în sistem integrat, atât cu jandarmeria, cât şi cu poliţia de frontieră, poliţiile locale, deci intensificăm activităţile operative vizibile din teren. În zonele turistice avem de asemenea, colaborare cu inspectoratul de jandarmi, la Ocna Şugatag, la Borşa, la Vişeu de sus, la Târgu Lăpuş. Deci nu aş putea să spun că este vorba de o creştere. Am avut în această vară, spre exemplu, o creştere la infracţiunile de tâlhărie comise în mediul urban, respectiv la Baia Mare. Şi nu prea am avut zile şi nopţi, ca poliţist. Am utilizat toată gama de activităţi opertive: prezenţă în teren, pânde şi cred că am reuşit în peste 85 % din cazuri să identificăm autorii, ceea ce a şi descurajat fenomenul. Ceea ce este important este că măsurile luate faţă de autorii de infracţiuni, chiar minori, au fost unele preventive, ceea ce a fost şi un mesaj către populaţie: autorii au fost identificaţi. Pe măsura identificării autorilor am comunicat, prin mijloacele mass media, inclusiv legătura cu faptele comise anterior şi chiar măsurile privative de libertate care s-au luat faţă de ei.

Care sunt cele mai frecvente tipuri de infracţiuni?

Infracţiunile contra patrimoniului, cele referitoare la furt. La momentul acesta, pe primul loc sunt furturile din locuinţe, unde nu neapărat prejudiciul este foarte ridicat. Avem în mediul rural unele moduri de operare oarecum mai facile, ca urmare a neasigurării corespuzătoare a bunurilor. Mai precis, uşile sunt lăsate deschise. Am identificat şi unii infractori voiajori, ca să le spun aşa, dintr-o anumită categorie a populaţiei care se duc dintr-o localitate în alta, cu scopul de a cerşi sau de solicitare de ajutoare, sau dintr-o categorie mai pauperă la vedere. Noi am lucrat la nivelul judeţului foarte bine. A fost identificat un grup din Sălaj care a avut infracţiuni de tâlhărie şi în judeţul Sălaj şi i-am predat acolo şi au fost luate măsuri privative de libertate. Dar au fost identificaţi în Maramureş.

Care sunt primele cinci staţiuni cu cele mai mari rate de infracţionalitate în sezonul estival?

Nu avem un asemenea clasament şi vă spuneam mai înainte, nu am avut o infracţionalitate ridicată în sezonul estival. Infracţionalitatea a fost una firească în staţiuni.

La Borşa ştim că era o infracţionalitate foarte ridicată. Era chiar printre primele locuri într-un ”top” al localităţilor cu infracţionalitate ridicată din ţară. Cum se situează acm faţă de restul judeţului?

Aş vrea, în primul rând, să demitizăm problema Borşa. Aş vrea să vă spun că la Borşa infracţionalitatea este în scădere. Am crescut uşor la infracţinile sesizate privitoare la ameninţare. Le-am înregistrat, dar în timpul cerctărilor, persoanele îşi retrag plângerea şi dosarele sunt finalizate prin retragerea plângerii. Eu cred că în decursul ultimilor ani s-a manifestat fermitate în aplicarea legii în ce priveşte Borşa. Atât din partea poliţiei cât şi a parchetului şi a instanţelor de judecată, în sensul că faptele grave au fost tratate corespunzător, iar măsurile preventive au fost luate de fiecare dată când am fost confruntaţi cu fapte grave.

Ce măsuri s-au luat?

Măsurile au fost luate atât de către noi cât şi de instanţa de judecată prin măsuri privative de libertate, care au descurajat anumite atitudini.

Cum a evoluat infracţionalitatea în zona asta în ultimii cinci ani?

Infracţionalitatea este în scădere. Borşa aş putea să spun că nu este o problemă la nivelul inspectoratului nostru, dar sigur că atenţia este una sporită pentru fiecare zonă din judeţ, însă Borşa nu este o problemă care să fie scăpată de sub un anumit nivel de control.

Aţi spus că aţi sesizat o uşoară creştere la numărul de cazuri de ameninţări. Cum se explică această creştere?

Sunt diferite situaţii în care persoanele intră în conflict. Fie de la o mejdă, fie de la o limită de hotar, mai ştiu eu ce alte situaţii care dau unele controverse între persoane şi atunci depun plângere pentru ameninţare. Nici măcar la loviri nu am înregistrat un fenomen care să îngrijoreze.

La Borşa a fost înregistrat nu de mult un caz de braconaj cinegetic. E vorba despre trei persoane care au împuşcat o capră neagră.

În acel dosar s-a lucrat cu rezultate foarte bune, care au condus la două arestări şi un control judiciar. Deci cele trei persoane au fost deferite justiţiei, s-a obţinut la momentul acela două arestări şi un control judiciar. Una dintre cele trei persoane este un pădurar, care nu era autorizat pentru port armă, dar s-a dovedit şi s-a probat că arma a fost pentru puţin timp în posesia sa. Arma cu care s-a tras. S-a colaborat cu alte instituţii, am avut şi sprijin de la alte instituţii, încât în final, cele trei persoane au fos deferite justiţiei.

În ce procent, victimele infracţiunilor comise în sezonul estival provin din rândul  turiştilor.

Foarte puţini turişti au fost deposedaţi de bunuri şi aş putea să spun că nu am avut nicio infracţiune de tâlhărie comisă asupra unui turist.

Nominalizaţi cinci cinci iniţiative concrete puse de dumneavoastra în aplicare pentru a vă motiva angajaţii, când au fost acestea şi în ce au constat, exact?

Numai cinci? În primul rând mesajul managerial de aplicare corectă a legii. Eu cred că este foarte important ca de la nivel managerial să transmitem fiecărui poliţist că poate să aplice legea cu imparţialitate, în mod corect.

Cu asta credeţi că îi motivaţi? Nu aşa ar trebui să fie firesc?

Îi motivez şi o spun cu toată răspunderea. Nu există niciun poliţist în judeţul Maramureş căruia să i se sugereze să aplice legea în mod preferenţial. Mesajul de aplicare corectă a legii este foarte important, mai ales în zilele noastre. Pe urmă respectul faţă de fiecare poliţist. Respectul faţă de drepturile poliţistului. Un poliţist nu este motivat dacă drepturile lui sunt încălcate. Nu-i mai vine să vină la serviciu, dacă în mod sistematic, drepturile lui sunt încălcate. Mă refer la toate drepturile lui, începând de la asigurarea logistică - să-i dai tot ce-i trebuie ca să poată să-şi facă datoria şi până la drepturile salariale, avantajele orelor suplimentare, orele de sâmbătă şi duminică. Un climat optim de muncă nu este de neglijat într-un colectiv. Militez şi ţin ca în fiecae colectiv să fie asigurat un climat optim de muncă. Munca în echipă - este foarte important să se lucreze în echipă. De la echipa managerială, până la postul de poliţie, fiecare în echipa lui trebuie să colaboreze foarte bine, să aibă încredere. Nu avem situaţii în care să vină un poliţist să spună: nu vreau să lucrez cu cutare sau cu cutare. Asigurarea logistică nu aş pune-o pe ultimul loc. Pentru asta în echipa managerială depunem foarte multe eforturi. Sigur că suntem sprijiniţi de la nivel naţional, însă este o prioritate a interesului managerial.

Cum arată o secţie de poliţie din mediu rural în judeţul Maramureş?

Aş putea spune că destul de bine. Nu avem probleme. În secţiile de poliţie în primul rând secţia Groşi e model. Fiecare poliţist are calculatorul său, are maşină. În toate comunele au calculatoare. La totate secţiile de poliţie avem asigurare pe linie de comunicaţii la nivel destul de bun. Cel puţin un calculator la fiecare post de poliţie, cel puţin un autovehicul la fiecare post de poliţie, unu sau două, în funcţie de post. La fiecare post de poliţie desfăşurăm activităţi în patrule intracomunale, una sau două patrule, depinde de secţie şi depunem un interes crescut ca aceste mijloace auto să fie asigurate cu tot ce trebuie, să poată să circule la evenimentele semnalate la 112, la toate evenimentele sesizate de cetăţeni, la cercetările la faţa locului, la evenimentele rutiere, la absolut toată gama de activităţi care se desfăşoară în mediul rural. În mediul rural, toată activitatea de poliţie este desfăşurată la nivelul posturilor de poliţie şi a secţiilor de poliţie.

Aveţi sesizări, reclamaţii de la posturile din judeţ că au anumite lipsuri, că au anumite probleme?

Sunt, sigur că sunt, problemele care se referă la asigurarea logistică. Se întocmesc rapoate de necesitate, se analizează la nivelul unităţii şi se găsesc soluţii. Mai sunt probleme legate de intervenţia la imobilele pe care le avem în patrimonul nostru. Din forţe proprii am reuşit să facem unele reparaţii. Am primit bani de la Bucureşti pentru reparaţii, tot aşa, ca urmare a unor note de fundamentare făcute cu privire la necesitatea de a interveni la acele imobile şi am obţinut la Săpânţa, Rona, etc.

Cum vi se pare bugetul IPJ Maramureş? Este suficient, sau aveţi nevoie de o suplimentare?

Bugetul este suficient, dar pe parcurs este nevoie să fie şi suplimentat. Şi atunci când este nevoie să fie suplimentat, prin rapoarte pe care le înaintăm la Inspectoratul General al Poliţiei, găsim înţelegere şi primim sumele de bani.

În momentul acesta aveţi nevoie să fie suplimentat? Cu cât şi pentru ce anume?

În momentul acesta a fost deja suplimentat pentru nevoile pe care inspectoratul le are cu privire la intervenţia la unele imobile pentru pregătirea pentru iarnă, prin schimbarea jgheaburilor. Chiar acum recent am primit o sumă de bani pentru intervenţia la garajul unităţii, avem aparatură performantă la nivelul unităţii, se referă la atelierul de reparaţii auto. A fost suplimentat cu 80.00 de lei.

Şi care a fost bugetul e anul acesta, înainte de a fi suplimentat?

Bugetul este cel atribuit la început de an şi este suplimentat pe măsură ce venim cu lucruri serioase. 80.000 a fost doar în acest caz, dar suntem în modernizarea centrului de reţinere şi arest preventiv. Este o lucrare mare, o investiţie în continuare. Finalizarea este estimată în 2018. Am reuşit să restrângem activitatea centrului în jumătate de clădire, ca în prima jumătate să reuşim să permitem se lucreze. Tot vizavi de condiţiile e muncă am reuşit ca trei subunităţi de poliţie orăşenească să fie mutate în sedii moderne, europene, este vorba de Baia Sprie, Seini şi Vişeu de Sus. La Baia Sprie ne-am defăşurat activitatea într-o casă ce a fost revendicată şi a trebuit să o cedăm, la Seini au fost condiţii inumane şi degradante de muncă. Asta a fost cu ceva timp în urmă, iar la Vişeu de Sus am fost tot în casa unui proprietar şi am mutat sediul de poliţie în condiţii moderne şi europene de lucru. La Sighetu Marmaţiei am făcut anul trecut un proiect cu care am fos ajutaţi de ministerul de interne, am schimbat încălzirea de pe lemne pe gaze. Am achiziţionat cinci centrale pentru că avem cinci imobile. Şi asta ţine de felul cum sunt motivaţi angajaţii de acolo. Vă daţi seama că încălzirea cu lemne, într-un municipiu în ziua e azi era oarecum dificilă.

Câte posturi vacate sunt acum în judeţul Maramureş?

La posturile vacante avem 91% asigurat, respeciv 9% din posturi sunt vacante. Avem acum concurs pentru cele 32 de posturi, toate la Ordine Publică, 21 în mediul rural şi 11 în mediul urban. În 19 noiembrie a fost ultima probă. Sunt în jur de 400 de candidaţi şi am încredere că cei mai buni vor fi cei care se vor prezenta la post.

Numiţi cinci probleme depistate de dumneavoastră personal la nivelul IPJ Maramureş şi demersurile făcute de dumneavoastră pentru soluţionarea acestora. Au fost acestea rezolvate sau nu?

Problema autoturismelor a fost una cu care ne-am confruntat. Dar din cele 71 de autoturisme noi pe care le-am primit de la IGPR am acoperit acest deficit pe care-l aveam. A mai fost problema sediilor în care ne desfăşuram activitatea şi interesul managerial este unul crescut pentru obţinerea fondurilor din care fie am făcut reparaţii, fie ne-am mutat în sedii noi. Şi problema legată de reparaţii, în mare parte este rezolvată. 80% am reuşit să facem reparaţiile pe care ni le-am propus ca să putem să ne desfăşurm activitatea în condiţii decente de muncă. Problema legată de serviciul criminalistic, pe care am reuşit să-l dotăm cu un laborator nou, suntem în curs de acreditare RENAR, este o acreditare de care este nevoie la rezolvarea probemelor de nivel ridicat, la nivel european. Avem acum un serviciu criminalistic foarte modern, în care s-a şi invesit în ultimii 2-3 ani. Autolaboratorul criminalistic este cel mai scump pe care-l avem în dotare.

Ce demersuri aţi făcut la nivelul MAI pentru soluţionarea unor probleme punctuale, idenficiate la IPJ Maramureş? În ce au constat problematicile ridicate şi când aţi făcut aceste demersuri?

Cea mai mare problemă cu care inspectoratul nostru s-a confruntat a fost cea legată de centrul de reţinere şi arest preventiv, pentru care s-au făcut notele de fundamentare, s-a reactualizat proiectul tehnic şi am obţinut finanţarea în acest an. Sperăm că o parte din lucrări, o treime poate, s-o putem finaliza în aces an. E o problemă foarte importantă, legată de drepturile persoanelor private de libertate. E un aspect cu care ţara are probleme la CEDO, dacă aceste condiţii nu sunt asigurate persoaneor private de libertate. Construcţia este una din anii 60, care nu mai corespunde. Absolut tot se modernizează.

Cum comentaţi faptul că foarte mulţi miniştri de după Revoluţie sunt fie personaje controversate, fie au avut sau au probleme cu legea – urmariţi penal, unii chiar condamnaţi. A afectat acest lucru în vreun fel activitatea Poliţiei?

Eu nu comentez aceste lucruri.

Chestorul de poliţie Viorica Marincaş este şeful Inspectoratului Poliţie al Judeţului Maramureş din 31 octombrie 2012. Înainte de a fi şefa Inspectoratului Judeţean a fost şefa Poliţiei Municipiului Baia Mare din 2005 până în 2012, funcţie în care a fost numită după ce a fost prim adjunct inspector şef la Inspectoratul de Poliţie Maramureş pentru patru ani, respectiv din 2001 până în 2005.

Este absolventă a Şcolii Militare de Ofiţeri Activi Bucureşti şi a Facultăţii de Drept din carul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. De asemenea, a absolvit mai multe cursuri postuniversitare printre care cel de dezvoltare managerială şi leadership, la Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza. De asemenea, două diplome de master şi una de doctor în Ştiinţe Administrative, obţinută la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti.

Mai puteţi citi:

Romii din ghetou, relocaţi în centrul oraşului Baia Mare. Sute de viitori vecini anunţă că vor protesta cu vehemenţă