UNICAT Pomi de Crăciun din vâsc, boabe de fasole, paie sau floricele, în Ţara Codrului din Maramureş

În Ţara Codrului din Maramureş, pomul de Crăciun nu este cel pe care îl ştie toată lumea, un brad împodobit cu beteală şi globuri colorate. În această parte a Maramureşului bradul a intrat cu greu în casele oamenilor abia acum două sau trei decenii, pentru că, spun ei, bradul înseamnă necaz şi singurătate.

Pentru a avea noroc şi belşug în casă, femeile din Ţara Codrului construiesc pomi de crăciun din boabe de fasole, paie şi floricele, împodobiţi cu nuci învelite în staniol şi flori făcute din hârtie colorată.

Pomul de Crăciun din Ţara Codrului, judeţul Maramureş este unicat în România datorită modului cum este realizat şi datorită elementelor care sunt folosite pentru crearea lui.

“În Ţara Codrului, datorită altitudinii joase nu sunt păduri de brad. Codrenii au înlocuit bradul cu altfel de pomi şi anume pomi de scai, pomi de vâsc cu nuci, pomi din paie de secară sau pomul din boabe albe de fasole şi floricele de porumb. Noi descoperim astfel universul fascinant aflat sub tutela simbolurilor dendromorfe şi fitomorfe. Despre aceşti pomi s-au interesat oameni precum Pamfil Bilţiu, Pop Dumitru şi alţii.

În Oarţa de Sus aceşti pomi întrunesc o serie de funcţii, de la funcţia de iniţiere, la cea utilitară, magico-sombolică, magico-erotică şi alte funcţii. Aceşti pomi se realizau în preajma Solstiţiului de iarnă, când vechiul şi noul, sacrul şi profanul trebuiau cumva să fie împăcate. Se realizau la casa unde erau fete cu status premarital şi erau în număr de 2 sau 3. 

Se adunau în dreptul uşii, sub grindă sau se poziţionau deasupra mesei care era pregătită. Nu lipsea faţa de masă brodată, colacul, cocii, cocuţii şi alte bucate tradiţionale. Se punea sare, usturoi cu funcţia de apărare şi sub faţa de masă se punea fân şi se spunea că era pentru calul lui Moş Crăciun”, a explicat Delia Răchişan, etnolog.

Etnologul de la Centrul Nord al Universităţii Tehnice Cluj Napoca a dat mai multe exemple, printre care şi pe cel al pomul din paie de secară, care este un pom romboidal. Oamenii apelau la paiele de secară pentru că aceste paie sunt mai flexibile decât paiele de grâu. Codrenii, spune Delia Răchişan, au certitudinea că în bobul de grâu, dar şi în cel de porumb, de secară apare imaginea lui Iisus Hristos, deci imaginea hristologică.

“Nu lipsesc din acest pom nucile, acest pom este o reminiscenţă a unui cult solar. Acest pom sibmolizează fertilitatea, belşugul, abudenţa”, a concluzionat Delia Răchişan. 

Citeste si: Bradul de Crăciun, aprins  în ajun de Sfântul Nicolae şi în municipiul Bacău

Consilierii locali şi administratorii de blocuri revoltaţi de măsura sistării apei reci în ajun de sărbători