Povestea Muzeului de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare. De ce cred localnicii că seamănă cu Casa Albă

Fie că e doar mândria locală, fie că e imaginaţie, majoritatea băimărenilor, dar şi a vizitatorilor Muzeului de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare sunt de părere că imobilul seamănă cu vestita Casă Albă din Statele Unite.

Mărturie că părerea este general valabilă stă mulţimea de site-uri de călătorie, în care cei care au vizitat muzeul exprimă aceeaşi impresie referitoare la asemănarea dintre cele două clădiri. Mai mult, dacă sunt întrebaţi, băimărenii răspund la fel. „Da, eu am observat de mult că seamănă”, spune Crina, o tânără de 23 de ani, venită în Baia Mare la studii.

„E vorba de coloane, de culoarea albă şi de faptul că e amplasată într-o zonă verde. Toate astea ne duc cu gândul la Casa Albă”, spune Cătălin, un băimărean de 33 de ani. „Toată lumea ştie că Muzeul de Etnografie seamănă cu Casa Albă. Nu e nicio noutate”, a fost replica Dianei, o tânără de 20 de ani. De asemenea, aceleaşi impresii au fost împărtăşite de către vizitatori, pe diferite site-uri cu impresii de călătorie. 

Asemănări şi diferenţe între cele două imobile, explicate de specialişti

Arhitectul Laura Zaharia explică ce asemănări şi ce diferenţe sunt între cele două clădiri, dar şi alte detalii. Ea spune că „cele două construcţii folosesc elemente similare de limbaj arhitectural, cu rădăcini în arhitectura Antichităţii”, apoi vine cu explicaţii suplimentare despre istoria paralelă a celor două construcţii.

„Casa Albă – reşedinţa preşedintelui Statelor Unite a fost construită în Washington la sfârşitul secolului al XVIII şi este rezultatul unui concurs câştigat de arhitectul James Hoban. Imaginea de azi nu este chiar forma originală, ci este rezultatul mai multor intervenţii (reconstrucţia în urma unui incendiu, extinderile masive ale aripilor laterale şi bineînţeles reamenajările interioare). Tema concursului solicita monumentalitate şi bogăţie a decorurilor în aşa fel încât clădirea să fie reprezentativă pentru preşedintele naţiunii”, explică ea, menţionând că nicio altă arhitectură nu s-ar fi pretat mai bine la aceste cerinţe decât arhitectura antichităţii care inspiră ordine, echilibru, stabilitate dar şi măreţie şi putere.

„Desigur că modelul cel mai bun poate fi căutat în arhitectura Renaşterii, unde elementele clasice au trecut printr-un proces de sintetizare şi adaptare la programele de arhitectură specifice vremii. Rezultatul este o clădire de factură clasicistă de mari dimensiuni, cu 3 etaje dintre care etajul I este ”piano nobile”, scos în evidenţă de bogăţia ancadramentelor ferestrelor ca fiind nivelul principal”, mai arată arhitecta Laura Zaharia. Potrivit acesteia, construcţia din SUA are nouă travei şi o axă de simetrie puternic marcată prin amplasarea porticului cu fronton şi dimensiuni colosale. Alături de toate acestea, impresionează puritatea albului monocrom în contrast cu verdele proaspăt al parcului înconjurător.

Casa Albă, varianta originală, din Washington

În paralel, vorbind despre clădirea din Baia Mare, ea a mai făcut câteva precizări: „Pentru clădirea Muzeului de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare am putea folosi mare parte din descriere: axa de simetrie, folosirea limbajului arhitectural al ordinelor greceşti, monocromia şi chiar parcul înconjurător. Lipsa decorurilor somptuoase şi proporţiile diferite nu au prea mare greutate pentru băimăreni atunci când e vorba despre mirajul american, imaginea remanentă în memoria colectivă pentru cele două construcţii este similară”, mai explică arhitecta.

Despre „sursa de inspiraţie”, ea mai arată că este vorba tot de arhitectura clasică, însă trecută prin „filiera rusească stalinistă”, unde în anii ’30 se reconstruiau oraşele „într-un limbaj arhitectural aservit ideologiei partidului comunist, prin preluarea şi adaptarea elementelor de compoziţie clasice, purtătoare ale aceloraşi valenţe necesare consolidării Puterii: ordine, echilibru, stabilitate dar şi măreţie şi forţă.”

Elemente comune cu alte teatre din Bucureşti sau Rusia

Despre Muzeul de Etnografie şi Artă Populară, mai arată ea, se ştie că a fost construit ca Teatru de Vară, în efervescenţa edilitară a comunismului românesc, în anii ’50. „Nu am reuşit să aflu cine a fost arhitectul-autor, dar este posibil ca proiectul să fi fost ”importat” din Rusia. şi dacă analizăm teatrul de Vară din Soči vom vedea că regăsim aceleaşi elemente compoziţionale arhitecturale: un corp principal masiv ce adăposteşte partea administrativă a teatrului, îmbogăţit cu un peristil cu coloane greceşti pe faţada principală şi două aripi laterale sub formă de portic, care delimitează teatrul şi creează foyerul teatrului. De altfel, putem să regăsim acelaşi limbaj şi în Bucureşti (de pildă la Teatrul de vară din Parcul Bazilescu, arhitect Paul Emil Miclescu) unde teatrele şi grădinile de vară se bucurau de mare succes începând cu jumătatea a doua a secolului al XIX-lea”, completează arhitecta Laura Zaharia.

Teatru de vară, transformat în muzeu din cauza climei neprietenoase

Concepută ca teatru de vară, clădirea din Baia Mare nu s-a bucurat de acelaşi succes ca şi celelalte asemănătoare din Bucureşti sau Rusia, în special din cauza climei bogate în precipitaţii. Astfel, mai spune arhitecta, prin anii 1973-1974, clădirea a fost reproiectată ca Muzeu de Etnografie şi Artă Populară de către arhitectul băimărean Bod Arcadie, care şi-a făcut debutul în arhitectură prin această lucrare. „Aripile laterale au fost închise şi transformate în marile săli de azi, pentru expunerea obiectelor de artă populară maramureşeană”, explică Laura Zaharia.

Despre asemănarea cu Casa Albă din SUA, ea mai arată că existş anumite elemente comune. „Porecla ” Casa Albă” dată de băimăreni Muzeului de Etnografie şi Artă Populară are o notă de naivitate şi una de umor: naivitatea omului nealcoş care în adâncul sufletului este înmuiat totuşi de aparenţa Puterii, şi umorul omului hâtru care a sesizat discrepanţa dintre întinderea Câmpiei Tineretului cu tensiunea indusă de creşterea graduală a pantei covorului verde, şi micul dar armoniosul Muzeu de Etnografie şi Artă Populară, care poate că ar trebui să umple această discrepanţă fizică printr-o prezenţă cu impact mai mare în viaţa civică a municipiului Baia Mare”, a mai menţionat ea.

Mai puteţi citi:

Condamnări în dosarul exploziilor din Sighet