Mănăstirea din Maramureş ridicată în memoria unui copil. Aici a stat Nicolae Steinhardt

Mănăstirea Sfânta Ana

La aproximativ 50 km de oraşul Baia Mare şi 43 km de oraşul Dej, în hotarul satului Rohia ce aparţine de oraşul Târgu Lapuş, în mijlocul unui codru de fag şi stejar, se află Mănăstirea Sfânta Ana.

Mănăstirea a devenit cunoscută şi datorită faptului că pentru o perioadă de timp aici a locuit şi trăit Nicolae Steinhardt.

Arhimandritul Macarie Motogna a declarat, pentru Adevarul, că începuturile mănăstirii sunt legate de preotul Nicolae Gherman. Acesta a ridicat mănăstirea în memoria ficei sale Anuţa, chemată la Dumnezeu la doar 10 anişori (noiembrie 1922).

 “Nopţi de-a rândul, copila îi apărea în vis tatălui ei, rugându-l să construiască, o casă Maicii Domnului în Dealul Viei din hotarul Rohiei. La început preotul Nicolae Gherman tăinuia în inima sa visele, pâna când, într-o zi o femeie credinciosă, Floarea lui Ilie, a venit la el şi i-a spus : „Părinte, de ce nu asculţi glasul lui Dumnezeu, care-ţi porunceşte prin copila Anuţa, să faci casă Maicii Domnului în Dealul Viei ?”. 

Atunci, nedumerit părintele o întrebă pe femeie ce casă să facă Maicii Domnului. La care femeia i-a răspuns - „Mănăstire să faci, părinte !”.  Şi atunci preotul Nicolae Gherman s-a hotărât să construiască o mănăstire în amintirea copilei sale şi pentru mângâierea credincioşilor din aceste părţi. Sprijinit de consătenii săi, părintele hotărăşte ridicarea Sfintei Mănăstiri într-o poiană numită „la stejarul lui Pintea””, a explicat arhimandritul Macarie Motogna.

Povestea crucii din poiana "la stejarul lui Pintea"

Reprezentatul Bisericii Ortodoxe a mai adăugat că în respectiva Poiană numită “La stejarul lui Pintea” potrivit obiceiului a fost înfiptă o cruce. Numai că, peste câteva zile se constată că crucea pe care o aşezaseră în poiană nu mai era la locul ei, ci se afla în altă parte, tocmai pe pintenul dealului pe o stânca. 

“Atunci bănuindu-se că acea cruce ar fi fost mutată de către cineva, crucea a fost adusă şi aşezată la locul ei fiind păzită de Alexandru Pop, care a rămas de pază peste noapte. Seara târziu când a început să ningă credinciosul s-a întors acasă. 

A doua zi, de dimineaţă, când a ajuns acolo, deşi nu era nici o urmă pe zăpadă proaspăt căzută, crucea nu era la locul ei ci a fost din nou găsită pe locul unde se află actuala biserică a mănăstirii. Această întâmplare a fost luată ca şi un semn de la Dumnezeu prin care s-a arătat locul unde să fie construită biserica sfintei mănăstiri”, a mai menţionat Macarie Motogna.

Lucrările pentru ridicarea bisericii au început în anul 1923. Mănăstirea a fost sfinţită în 1926, de către episcopul Nicolae Ivan al Clujului, la data de 15 august, de Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, care a devenit unul din hramurile mănăstirii. Mănăstirea s-a dezvoltat după anii 1970, când s-a introdus curentul electric şi s-a amenajat drumul de acces.

Manastirea Rohia in componentele sale

Mănăstirea Rohia se compune astăzi din „Casa de Stejar” (1965), „Casa Stareţiei” (1969-1972), „Casa cu Paraclis” (1973-1975), „Casa Poetului” (1977-1979), „Altarul de vară” (1980-1983), „Poarta maramureşană” de la intrare în incinta mănăstirii (1988), „Casa Albă” (1988-1992), „Poarta din sat” (1999 - 2001), „Colţul maramureşan” compus dintr-o casă şi o biserică de lemn (2001).

Mănăstirea a fost vizitată de-a lungul timpului de oameni politici importanţi, printre care fostul preşedinte al României Traian Băsescu sau fostul ministru al Turismului, Elena Udrea. Aici la Rohia a slujit şi Serafim Man, cel care i-a prezis lui Traian Băsescu că va ajunge preşedintele României.

“Se lucrează la picture mănăstirii, la biserica nouă. Se lucrează la acea clădire mare de la Rohia, la centrul Cultural Monahal. Este greu de spus câţi credincioşitrec pragul mănăstirii într-un an. Dar ce ştim sigur este faptul că cei mai mulţi credincioşi trec pragul mănăstirii la cele două hramuri, la 15 august de Sărbătoarea Sfintei Maria şi la Izvorul Tămădurii. Atunci vin undeva până în 10.000 de oameni la un hram. 

Vara vin între 500 şi 1000 de oameni. La care se mai adaugă în timpul săptămânii şi turiştii care vin şi vizitează mănăstirea. Obştea manăstirii este de 15 slujitori ai Domnului. Referitor la acordarea acelor mese calde, la noi este o rânduială. La fiecare sărbătoare, începând cu Sărbătoarea Bunei Vestiri şi până la Izvorul Crucii se face mâncare pentru toată lumea care vine de către oamenii dintr-o anumită localitate. Acum la Buna Vestire din 25 martie vin credincioşi din Suciu de Jos şi fac de mâncare la toată lumea”, a concluzionat Macarie Motogna. 

Citeste si: Cele mai frumoase mănăstiri din Republica Moldova

Vâlcea: 10 biserici şi mânăstiri într-o singură comună şi doar şapte spitale în întreg judeţul