Trauma unui copil abandonat de familie, răpit şi forţat să muncească la o stână. Cum a rezistat chinuitorului proces

Publicat: 08.02.2022 14:53

Ultima actualizare: 02.08.2022 08:44

Foto arhivă Adevărul

Trei bărbaţi au fost condamnaţi în primă instanţă pentru trafic de minori, după ce au răpit un băiat de 12 ani şi ulterior alţi doi bărbaţi pentru a munci în regim de sclavie la stâna pe care o deţineau. Copilul a fost plasat sub protecţia statului pentru a fi recuperat după traumele răpirii.

Tribunalul Bacău i-a condamnat pe trei băcăuani, Ioan Negrea, Benone şi Marian Grezciuc la câte 6 ani de închisoare pentru trafic de minori şi trafic de persoane. Decizia nu este definitivă, fiind atacată la Curtea de Apel Bacău.

Potrivit anchetatorilor, cei trei bărbaţi au răpit un copil de 12 ani şi doi bărbaţi, de 47 şi 59 de ani, pe care i-au dus la stâna pe care o deţineau pe raza judeţului Bacău, unde i-au forţat să muncească pentru ei, fără să îi plătească. Copilul a fost răpit pe 10 iunie 2017, când păzea oile unchiului său.

Drama a avut loc pentru că ciobanul care l-a răpit îi propusese anterior să lucreze pentru el, dar când băiatul l-a refuzat, omul s-a enervat, l-a apucat de haine, l-a aruncat în maşină şi l-a dus la stâna lui.

„Îţi aduc un copchil la stână”

Imediat ce l-a urcat în maşină, ciobanul i-a luat copilului telefonul mobil şi a scos cartela din dispozitiv. „Ȋn timp ce mergeam cu maşina, a sunat pe cineva pe telefon şi i-a spus : <<Bă, vezi că iţi aduc un copchil la tine la stână>>”, le-a declarat băiatul poliţiştilor. Cazul a intrat în atenţia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) pe 15 iunie 2017, la nicio săptămână după răpirea băiatului. Totul datorită sesizării făcute de postul de poliţie din Gura-Văii şi, ulterior, din partea Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane.

În instanţă, bărbatul care a răpit copilul le-a spus judecătorilor că minorul a urcat în maşină de bunăvoie. A explicat că a găsit telefonul băiatului în maşină, că nu ştia cui îi aparţine şi că a introdus în aparat cartela proprie într-un moment în care telefonul său se descărcase, dar că mai târziu i l-ar fi înapoiat copilului. Judecătorii au constatat că explicaţiile ciobanului care l-a răpit pe copil nu puteau fi probate: „Instanţa nu poate reţine ca fiind veridice aceste apărări, în condiţiile în care acestea nu se corelează cu restul probelor administrate în cauză. Mai mult, în faza iniţială a cercetărilor, inculpatul a negat că ar cunoaşte vreun aspect în legătură cu dispariţia minorului, iar ulterior, audiat fiind ca suspect, a declarat aspecte care s-au dovedit ulterior a fi fost necorespunzătoare adevărului şi asupra cărora însuşi inculpatul a revenit cu ocazia declaraţiei date în faţa instanţei”.

Planul elaborat prin care răpitorii voiau să scape de închisoare

Copilul a fost forţat să muncească la stână cinci zile, înainte de a fi preluat de poliţişti, după ce aceştia s-au autosesizat în legătură cu dispariţia sa. După ce au fost descoperiţi, răpitorii i-au cerut copilului să le spună anchetatorilor că ar fi fost bine tratat la stână şi că unul dintre ei chiar voia să-l înfieze. La proces, au fost aduşi chiar martori, care s-au dovedit a fi mincinoşi, pentru a demonstra că ciobanii răpitori s-ar fi purtat bine cu băiatul.

În motivarea hotărârii judecătoreşti pronunţate de Tribunalul Bacău s-a constatat însă că „ aspectele declarate de martori nu pot fi reţinute ca atare, neexistând nici un suport logic pentru aprecierea lor drept veridice. Este de remarcat aspectul din declaraţia minorului care se referă la faptul că unul din inculpaţi l-a îmbrăcat cu haine curate atunci când l-a luat de la stână, pentru a-l prezenta la poliţie, după ce o săptămână stătuse în aceleaşi haine cu care venise. Pe de altă parte, victima a declarat explicit că, pe drum de la stână către poliţie, i s-a cerut să spună, dacă va fi întrebat, că a fost bine tratat şi că vrea să rămână la el. De asemenea, înainte să fie predat organelor de poliţie, i-a fost restituit acesteia telefonul mobil, solicitându-i să nu declare adevărul cu privire la împrejurările în care fusese adus la stână. Rezultă, în acest context, preocuparea inculpaţilor de a ascunde caracterul ilicit al acţiunilor lor, respectiv conştientizarea de către aceştia a faptului că pot fi traşi la răspundere pentru ceea ce au făcut”.

Abandonat de familie

Pe parcursul urmăririi penale, copilul a fost asistat de un psiholog şi un avocat, ne-au precizat reprezentanţii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). În timpul procesului, băiatul a fost audiat despre cele întâmplate, cu acordul lui, în şedinţă publică, în prezenţa unui educator şi a unui avocat desemnat din oficiu, ne-a precizat judecătorul Camelia Ionescu, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Bacău:

Citește și: Româncă însărcinată, răpită de socru şi bătută ca să cerşească în Franţa

„Pe parcursul desfăşurării cauzei, minorul a fost asistat de un avocat desemnat din oficiu şi un consilier din partea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău”.

Părinţii nu au fost prezenţi la audieri, şi nici nu au menţinut vreo legătură cu băiatul după ce acesta a intrat în sistemul de protecţie al DGASPC Bacău. Absenţa voită a părinţilor i-a determinat pe oficiali să recurgă la un psiholog, care de altfel l-a asistat pe tot parcursul procesului, după cum ne-a spus Cristian Codreanu, directorul general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău:

„Minorul a beneficiat de consiliere psihologică constant, atât la Centrul de Primire în Regim de Urgenţă, cât şi în cadrul Complexului de Servicii Sociale Pro-Familia, unde beneficiază de măsură de protecţie şi în prezent, având în vedere că nu a fost identificată nicio rudă care să îşi asume responsabilitatea pentru acesta, iar reintegrarea în familie nu a fost posibilă”.

Lung şir de abuzuri

Băiatul a îndurat numeroase abuzuri, iar la toate acestea s-a adăugat şi răpirea din 2017. Neglijat şi apoi abandonat de propria familie, copilul s-a descurcat cum a putut, muncind cu ziua în satul natal. Consilierea psihologică era absolut necesară nu doar fiindcă minorul este o victimă a traficului de persoane, ci şi pentru că părinţii lui l-au neglijat, nu l-au trimis la şcoală şi l-au lăsat să se descurce singur, la o vârstă atât fragedă:

„La momentul preluării în sistemul de protecţie, la vârsta de 12 ani era absolvent de două clase primare, cu lacune considerabile din punct de vedere a educaţiei, presta activităţi ocazionale pe raza comunei Gura-Văii şi, în general, are un istoric definit de abuzuri, neglijenţă şi abandon. Familia nu a manifestat interes pentru situaţia lui în toate această perioadă, fiind doar ocazional vizitat”, ne-a mai declarat directorul DGASPC Bacău.

10.000 de lei pentru suferinţele îndurate în captivitate

Procurorul DIICOT care a instrumentat cazul în instanţă a preluat acţiunea civilă în numele băiatului, chiar dacă acesta le declarase judecătorilor că nu are nicio pretenţie de la răpitori. Reprezentantul DIICOT a cerut ca Ioan Negrea, Benone şi Marian Grezciuc să fie obligaţi la plata a 500 de lei pentru munca prestată de copil în cele cinci zile cât a fost forţat să muncească la stână şi la achitarea unor daune morale în cuantum de 10.000 de lei pentru suferinţa prin care a trecut în acea perioadă.

Instanţa a decis astfel că nu poate ţine cont de declaraţia copilului „în sensul că nu are nici o pretenţie de la inculpaţi, în condiţiile în care minorul nu a fost asistat de ocrotitorul legal în efectuarea unui act de dispoziţie procesuală de această natură (renunţarea la pretenţii). De altfel, un astfel de demers nu putea fi realizat nici de procurorul de şedinţă”.

Citește și: Fetiţă de 9 ani din România, răpită şi exploatată până la epuizare în Anglia. A fost abuzată şi căsătorită de trei ori pentru bani

Judecătorii au stabilit ca cei trei ciobani să îi plătească copilului 150 de lei pentru perioada cât a muncit la stâna lor, ţinând cont de salariul mediu plătit lunar unui cioban, care este de 600 de lei. În schimb, răpitorii trebuie să îi achite băiatului de 12 ani suma de 10.000 de lei ca daune morale, aşa cum ceruse procurorul DIICOT.

„Reţine ca fiind justificat cuantumul solicitat, care reflectă suferinţa psihică provocată minorului prin smulgerea lui brutală din mediul cunoscut şi transportarea, alături de persoane care îi erau străine, la o distanţă considerabilă de casă, respectiv punerea la o muncă neadaptată puterii şi vârstei acestuia, corelativ cu lipsirea de libertate şi privarea de legăturile cu persoanele apropiate”, au motivat judecătorii.

În prezent, băiatul are 17 ani, este elev la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr.2 Comăneşti şi beneficiază în continuare de protecţie şi sprijin din partea specialiştilor DGASPC Bacău pentru a-şi reveni după suferinţa şi umilinţele prin care a trecut.