Preasfânta afacere cu lumânări şi birurile episcopului vicar Ioachim Băcăuanul

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Şeful Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului a dispus ca toate bisericile şi mănăstirile arondate să comercializeze doar lumânări din producţia proprie, vândute la suprapreţ. Ioachim Băcăuanul le-a mai impus subalternilor săi încă două biruri: taxa de radio şi tv Trinitas, dar şi fondul de susţinere a instituţiei pe care o conduce.

Potrivit unei dispoziţii transmise de Prea Sfinţitul Ioachim Băcăuanul la începutul lui 2014, în bisericile şi mănăstirile din arealul administrat nu se vor mai vinde decât lumânări inscripţionate cu sigla Episcopiei Romanului şi Bacăului.

În plus, cea mai ieftină lumânare costă 1 leu, adică de zece ori mai scump comparativ cu preţul la care poate fi achiziţionată de pe piaţa liberă. Mai mult decât atât, preoţii susţin că li s-a impus să vândă anual 100 de lumânări, echivalentul unui kilogram, fiecărei familii de enoriaşi trecute în catastiful parohiei.

5,6 milioane de euro anual

Episcopia condusă de PS Ioachim are în subordine aproximativ 550 de biserici şi mănăstiri întinse pe raza judeţelor Bacău sau Neamţ şi în jur de 250.000 de familii de credincioşi. Un calcul sumar arată că afacerea gândită de clericii băcăuani ar putea băga anual în conturile episcopiei 25 de milioane de lei, adică aproape 5,6 milioane de euro.

Obiectele de cult, în forme variate, sunt produse şi inscripţionate la Fabrica de Lumânări „Sf, Fotini“ de la Roman, o unitate de producţie din subordinea episcopiei deschisă în 2010. Clericii din Bacău afirmă că profitul va fi reinvestit pentru nevoiaşi.

„Preţul unei lumânări conţine şi o sumă pentru sprijinirea activităţilor social-filantropice. Celelalte lumânări de pe piaţă nu contribuie cu nimic la viaţa bisericii. Noi nu ştim unde ajung banii lor. Lumânările de la episcopie sunt făcute după o tehnică specială, din ceară naturală. Scot mai puţin fum. Noi sfătuim credincioşii să achiziţioneze lumânările de la noi, dar nu avem mijloace de a-i constrânge ca să nu vină cu altele de acasă“, a precizat preotul Constantin Gherasim, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Romanului şi Bacăului.


Preotul Constantin Gherasim, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Romanului şi Bacăului

image

„E o afacere foarte profitabilă”

Comercianţii de lumânări din Bacău explică că profitul obţinut de Biserică în urma dispoziţiei de la centru este uriaş. La standurile din pieţele şi bazarul oraşului, lumânări similare cu cele inscripţionate la Roman nu costă mai mult de 8-10 bani. „E o afacere foarte profitabilă chiar şi pentru noi, deşi sunt de zece ori mai ieftine decât la biserică. Noi punem adaosul nostru, care este de aproape 50%, apoi îşi mai ia o parte şi distribuitorul. Vă daţi seama, că este foarte ieftin este să produci o lumânare“, a spus Rodica Irimia, vânzătoare în piaţa din Bacău.

Mare parte dintre enoriaşi nu privesc cu ochi buni afacerea gândită de PS Ioachim. „Preoţii au depăşit orice limită. Nu am de unde să cumpăr câteva lumânări ale Episcopiei de fiecare dată când merg la biserică. Duminica trecută am dat 6 lei, pe şase lumânări, adică mâncam  şase pâini. A trebuit să fiu în rând cu lumea, ce să fac?“, a spus Ioana Zaharia, enoriaşă la Biserica „Sfânta Treime“ din centrul Bacăului.

„Banii îi trimitem la Măria Sa Episcopul”

Şi mulţi preoţi de prin parohii fierb de supărare din cauza noilor taxe impuse de episcopie. De frica unor pedepse sau a caterisirii, aceştia preferă însă să rămână în umbră. În afară de banii din „afacerea lumânarea“, un paroh ar trebui să achite anual la episcopie taxa de radio şi tv Trinitas, care este de 600 de lei, plus fondul de susţinere a Episcopiei, care se situează între 1.000 şi 5.000 de lei.

Preoţii se plâng că ar trebui să producă o adevărată minune financiară, în condiţiile în care majoritatea parohiilor au, în medie, sub 200 de familii de enoriaşi.


Aşa arată lumânările inscripţionate vândute cu 1 leu în bisericile din Roman şi Bacău

„S-a ajuns ca în Evul Mediu, punem jug pe săraci, îi îndobitocim, iar banii îi trimitem la Măria Sa Episcopul. N-au de unde să dea oamenii atâţia bani. E jecmăneală pe faţă. Cum să-i iau unei bătrâne, cu pensie de 300 de lei, 1 leu pe lumânare şi apoi să-i cer şi contribuţia la biserică, eventual să plătească şi slujbele la praznice?“, se întreabă un preot dintr-o parohie apropiată Bacăului.

Slujitorii din altare spun că li se cere întâi să facă vânzare şi apoi să se ocupe de „cele creştineşti“. „Este cotă, aceasta a fost impusă de anul acesta. Trebuie să vinzi, prin orice mijloace, şi să aduci bani. Altfel, ori nu iei salariul, ori eşti zburat din parohie. Sunt atâţia care bat la porţile Episcopiei pentru un post de preot. Niciodată lucrurile nu au stat aşa rău ca acum. Am mai vorbit şi cu alţi preoţi, suntem dispuşi chiar să ne îndreptăm spre biserica privată, aşa numita Mitropolie a Moldovalahiei. Pentru noi este important să trăim în pace, să avem linişte să-i slujim lui Dumnezeu şi enoriaşilor“, a spus un alt preot din Bacău.

image


Mitropolia Moldovei, businessul de suflet al Preafericitului Daniel

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei (MMB) a dezvoltat în timp o structură de afaceri impresionantă, care atinge atât producţia, cât şi distribuţia, comerţul cu amănuntul sau sectorul serviciilor. Reţeaua de unităţi de cazare, majoritatea de lux, se centrează în judeţul Iaşi, unde MMB deţine, printre altele, Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, un hotel în plin centrul oraşului, administrat de Institutul Ecumenic „Sf. Nicolae“ şi castelul Sturdza, o bijuterie arhitectonică situată în comuna Miclăuşeni.

Mitropolia controlează în staţiunea Durău din Neamţ „Casa Pelerinul“ şi şase vile. Instituţia de cult administrează numeroase brutării, şase cantine sociale şi complexul „Albina“, fabrica proprie de lumânări şi tămâie. „Albina“ este şi numele tipografiei MMB, unde se printează atât ziare din cadrul Trustului Trinitas, cât şi publicaţii „din afară“, cum este „Curierul de Iaşi“, oficiosul primăriei Iaşi.

Centrul medical „Providenţa“ este unul dintre cele mai moderne din Moldova. Aici funcţionează secţii de chirurgie, medicină internă, oftamologie, ginecologie, precum şi o bază de tratament balneo-fizioterapie. La sala de conferinţe „Providenţa“ se organizează nunţi, târguri, expoziţii.

Şi magazinul virtual www.magazin.mmb.ro aduce importante venituri din vânzarea de icoane, cruci, mobilier bisericesc, tămâie, cărţi şi CD-uri. La Iaşi funcţionează şcoala privată „Varlaam Mitropolitul“, spitalului privat „Providenţa“ şi Fundaţia de turism religios „Provitur“. Biserica mai are în administrare un centru de calificare profesională şi o direcţie silvică în cadrul Asociaţiei Silvice Bisericeşti.

Mitropolia Moldovei deţine în Neamţ aproape 10.000 de hectare de pădure, retrocedate de la Ocolul Silvic Târgu Neamţ în 2009 plus clădirile construite pe terenul respectiv. Mitropolia a mai primit sediul Ocolului Silvic Târgu Neamţ, 5 cantoane silvice şi două heleştee.

Preoţii au mai obţinut şi celebra cabană de vânătoare a lui Ceauşescu de la Nemţişor, împreună cu celelalte trei cabane şi chioşcul de vânătoare, precum şi o fabrică de cherestea. Cea mai mare lovitură în afaceri ar fi însă obţinerea dreptului de proprietate asupra celor 192.000 de hectare de pădure revendicate pe raza judeţului Suceava încă din 2001. Procesul de retrocedare coordonat de ÎPS Pimen se află acum în recurs la Curtea Supremă.

Afacerea „Sf. Parascheva“, pelerinajul ortodox de la Iaşi, aduce, conform unor calcule neoficiale, venituri anuale de 2,5 milioane de euro Mitropoliei. Dimensiunea totală a afacerii este greu de estimat, în condiţiile în care MMB n-a prezentat niciodată un raport financiar detaliat. (Florin Jbanca)

Ioachim Băcăuanul, secretarul personal al Patriarhului

Prea Sfinţitul din fruntea Episcopiei Romanului şi Bacăului conduce din anul 2000 unitatea administrativ-teritorială aflată în subordinea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

image

Având titulatura de episcop vicar, PS Ioachim este un apropiat al Prea Fericitului Daniel (foto dreapta), care l-a numit secretar personal încă din 1990, imediat după ce actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române a ajuns Mitropolit al Moldovei.

Principala operă a lui Ioachim Băcăuanul (60 de ani) este Catedrala „Înălţarea Domnului“ din Bacău, o construcţie gigantică care a înghiţit până acum 12 milioane de euro, majoritatea din fonduri publice, şi care ar mai avea nevoie de încă 4 milioane de euro până a fi finalizată.

De la începutul mandatului, PS Ioachim a sfinţit 116 biserici şi a pus piatra de temelii la alte 91. De altfel, judeţul Bacău este pe locul 4 în România ca număr de biserici, cu 666 de unităţi.

Presa locală a relatat în 2004 că episcopia a primit gratuit o fostă cazarmă cu condiţia să o transforme în „centru spiritual“ pentru copiii străzii, dar a devenit centru parohial de afaceri.

În septembrie 2013, PS Ioachim a trimis peste 15 preoţi din Bacău la Curtea de Apel Bacău pentru a-l susţine printr-un „zid de sutane“ pe părintele Octavian Balan, cel care le aducea puşcăriaşilor telefoane mobile.

Mai puteţi citi:

12 milioane de dolari sub temelia Catedralei din Bacău

Zgârie norii României. Cea mai înaltă construcţie din Bacău este Catedrala Catolică “Sfinţii Apostoli Petru şi Paul”. Aceasta are înălţimea de 77 de metri

Zid de sutane în faţa judecătorilor pentru „popa-GSM“. Preoţii din Bacău, chemaţi prin SMS să-l susţină: "Fratele nostru trece printr-o grea încercare"

FOTO Afaceri cu credinţă într-o fostă cazarmă 
 

Bacău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite