EXCLUSIV Cine sunt juriştii tineri care   l-au înfundat pe „guzganul rozaliu“ Hrebenciuc, în dosarul retrocedărilor ilegale

EXCLUSIV Cine sunt juriştii tineri care   l-au înfundat pe „guzganul rozaliu“ Hrebenciuc, în dosarul retrocedărilor ilegale

Daniel Asaftei, Carmen Dudaş şi Mihai Topor, cei trei jurişti care au învins sistemul

Carmen Dudaş, Mihai Topor şi Daniel Asaftei sunt juriştii băcăuani care s-au opus împroprietăririi ilegale a lui Paltin Sturza cu 43 de mii de hectare de pădure. După doi ani, în plasa procurorilor a intrat o întreagă mafie a retrocedărilor, printre care şi deputaţii PSD Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie din Braşov au pus sub acuzare în ultimile zile politicieni şi judecători implicaţi într-unul din cele mai grele dosare de corupţie de după Revoluţie, al cărui prejudiciu, în dauna statului, este estimat la 303 milioane de euro. Ancheta procurorilor Anticorupţie nu ar fi existat însă dacă în dosarul de retrocedare nu s-ar fi făcut toate demersurile legale. Câştigarea la Tribunalul Bacău a procesului împotriva lui Elie Vlad Sturza, tatăl lui Paltin Sturza, care a continuat acţiunile în instanţă şi după moartea acestuia, a fost posibilă prin efortul unor jurişti din Bacău.

Carmen Dudaş (37 de ani), Mihai Topor (37 de ani) şi Daniel Asaftei (35 de ani) sunt juriştii care, timp de mai mulţi ani, au probat în instanţă faptul că Elie Vlad Sturza şi apoi fiul său, Paltin Sturza, nu au calitatea de moştenitori, că sunt rude de gradul cinci şi şase, din ramura Mariei Ghica. 

Pe 8 octombrie 2007, Judecătoria Oneşti a respins plângerea lui Elie Vlad Sturza, considerând că „proprietarii deposedaţi au fost succesorii defunctului Nicolae D.Ghica, faţă de care reclamantul  este rudă de gradul V, moştenirea în linie colaterală fiind posibilă până la gradul patru de rudenie inclusiv”, se arată în motivarea magistraţilor oneşteni. Iar Tribunalul Bacău, un an mai târziu, a respins definitiv şi irevocabil spunând că: „Instanţa de fond corect a reţinut că, Maria (bunica recurentului – reclamant) a primit moştenire numai bani, nu şi păduri, ca urmare a actului de împărţeală din anul 1902”.

În pofida celor două sentinţe, procesul a fost redeschis la Covasna prin diligenţele avocatului şi deputatului Ioan Adam, iar sentinţele pronunţate aici i-au dat câştig de cauză lui Paltin Sturza şi au dus la declanşarea anchetei penale.

Jurista vrea să devină procuror

Carmen Dudaş (foto) a adus în atenţia procurorilor DNA soluţia judecătorilor de la Tribunalul Covasna, dată fără o bază legală. „Am făcut plângerea la DNA, pe 3 august 2012, după ce magistraţii de la Covasna au admis recursul lui Paltin Sturza şi s-au pronunţat definitiv şi irevocabil inclusiv asupra suprafeţei, deşi nu făcea obiectul procesului. Plângerea a fost semnată şi de directorul instituţiei, Viorel Ghelasă“, afirmă Carmen Dudaş.

După ce a reclamat posibile fapte de corupţie, de trafic de influenţă şi abuz în serviciu, în care erau implicaţi deopotrivă Paltin Sturza, deputatul Ioan Adam, dar şi judecătorii din Covasna, jurista a solicitat de mai multe ori procurorilor DNA informaţii despre stadiul cercetărilor.

„Am făcut mai multe adrese, să aflu în ce stadiu este dosarul, dacă a început urmărirea penală. Nu am primit niciun răspuns. Am crezut că acest caz va fi îngropat. N-am bănuit însă cât de multe persoane influente s-au implicat în aceste fapte de corupţie“. Jurista a reprezentat Direcţia Silvică Bacău în procesul cu Paltin Sturza, după ce acesta a reuşit strămutarea dosarului de revizuire, în 2010, la Judecătoria Sfântul Gheorghe.

„În acea perioadă, când s-a cerut revizuirea, eram perioada de concediu de creştere copil. Atunci, în 2010 şi 2011, dosarul a fost reprezentat de casa de avocatură a lui Valeriu Stoica“, a mai spus jurista. Pentru câteva înfăţişări în instanţă fostul ministru al Justiţiei, Valeriu Stoica, a primit un onorariu, din partea Direcţiei Silvice, de 105 mii de euro, chiar dacă instituţia avea propriii jurişti. Motivul pentru care instituţia băcăuană a intervenit în dosar, a fost, potrivit directorului de atunci, Gheorghe Mănăilă, contracararea influenţei pe care o exercita deputatul şi avocatul Ioan Adam, specialist în probleme de fond funciar.

Am făcut mai multe adrese, să aflu în ce stadiu este dosarul, dacă a început urmărirea penală. Nu am primit niciun răspuns. Am crezut că acest caz va fi îngropat. N-am bănuit însă cât de multe persoane influente s-au implicat în aceste fapte de corupţie. Carmen Dudaş, juristă

„Paltin Sturza este reprezentat în instanţă de Ioan Adam. Nu putem lăsa lucrurile aşa, nu putem permite să pierdem pădurile statului. De aceea l-am angajat pe Valeriu Stoica“, ne-a declarat, în 2011, Gheorghe Mănăilă.

Carmen Dudaş se declară mulţumită de veniturile de la Direcţia Silvică, chiar dacă acestea sunt modeste şi nu comentează deciziile celor care au condus instituţia. „Sunt mulţumită de salariul de jurist al Direcţiei, dar şi de premiile date pentru performanţă. Nu s-a încercat mituirea mea, pentru că sunt cunoscută ca o persoană corectă, care iubesc pădurile şi ţara mea, care nu accept mită. Îmi doresc, după ce se va finaliza şi dosarul de la Sibiu, în care a apărut un alt moştenitor, Jean Valentin Ghica, să mă pregătesc pentru magistratură“.

„Ioan Adam nici nu mă saluta“

Deputatul PSD Ioan Adam, avocatul lui Paltin Sturza în procesul de retrocedare implicat atât în strămutarea dosarului, cât şi în obţinerea deciziei finale de la Tribunalul Covasna, a încercat să-şi umilească „adversarul“, care apăra interesele statului. Atât juristul Mihai Topor (37 de ani), care a câştigat procesul definitiv şi irevocabil, în 2007, la Tribunalul Bacău, dar şi Carmen  Dudaş afirmă că Ioan Adam a avut permanent o atitudine agresivă, menită să-i pună într-o stare de inferioritate.„Nici nu mă saluta când ne vedeam la termene“, afirmă Carmen Dudaş.

Mihai Topor (foto dreapta), acum jurist al unei firme de distribuţie, care a preferat să renunţe la postul de la stat, afirmă că Ioan Adam era nepoliticos şi se adresa juriştilor direct, şi nu prin intermediul instanţei, aşa cum e procedura. Mai mult, avocatul făcea trimitere la propriile cărţi publicate în domeniu.

„A avut o conduită agresivă. În notele scrise în instanţă şi în concluzii făcea referire la lucrările lui, la cât de erudit este. De altfel, le recomanda judecătorilor să se uite pe cărţile scrise de el. Chiar şi mie mi-a recomandat să pun mâna să citesc, moment în care i-am replicat că am citit alte cărţi în domeniu”, a spus Mihai Topor. Încercările de intimidare ale lui Adam au mers mai departe, ameninţându-i cu plângeri penale pe jurişti. „A susţinut că mi-a făcut plângere, că am traficat influenţă la Oneşti şi Bacău, în procesele pe care le-am câştigat. Dar până acum nu am fost audiat în această privinţă“.

Daniel Asaftei descoperă tardivitatea revizuirii

Daniel Asaftei (foto) a fost juristul Prefecturii Bacău timp de opt ani, responsabil de problemele de fond funciar. La fel ca Mihai Topor, a preferat să plece în privat, la un salariu mai bun. În dosarul de retrocedare Ghica, a demonstrat că revizuirea cerută de Paltin Sturza trebuia respinsă, pe motiv de tardividate, dovedind asta atât cu acte din arhive, cât şi cu demersuri de detectiv.

„Am făcut atunci contestaţie faţă de cererea de revizuire a lui Paltin Sturza, urmaşul lui Ellie Vlad Sturza, deoarece aceasta era tardivă. Din actele primite de la Arhivele Statului, din confirmarea de primire a documentelor, am constatat că urmaşul familiei Ghika a făcut tardiv, peste termenul de 30 zile, cererea de revizuire. Instanţa de la Covasna ne-a respins contestaţia noastra, fără însă să-şi motiveze vreodată decizia“, a declarat Daniel Asaftei.

Alţi „eroi“ anonimi

Carmen Dudaş susţine că nu a fost singură în demersurile sale de a demantela mafia pădurilor. Ea îi menţionează, printre cei cu merite, pe Nela Cojocaru - sef serviciu juridic RNP Romsilva, Marinela Vişan - consilier juridic Comisia Judeteana Bacau, Mihaela Grozavu - consilier juridic Comisia Judeţeană Bacău, Cerasela Ciobanu - consilier juridic Comisia locală Comăneşti, Mihai Ursu Asău, Marius Comanac - avocaţi Comisia locala Agăş, Dofteana.

Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, cereri de arestare

Camera Deputaţilor a primit cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive a parlamentarilor Viorel Hrebenciuc (foto dreapta) şi Ioan Adam în dosarul retrocedărilor ilegale a zeci de mii de hectare cu păduri. Comisia Juridică a Camerei trebuie să întocmească un raport până miercuri, iar apoi, în maxim cinci zile, plenul ar trebui să se reunească pentru a decide prin vot secret dacă acceptă sau nu cererea procurorilor anticorupţie.

DNA îl acuză pe Viorel Hrebenciuc de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosire a influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Celălalt deputat, Ioan Adam, este acuzat de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, constituire a unui grup infracţional organizat şi trei infracţiuni de cumpărare de influenţă.

Procurorii susţin că „în cursul anului 2012, deputatul Ioan Adam (foto) le-a solicitat judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Uţă Gabriel (Tribunalului Covasna) să admită o cale extraordinară de atac, pronunţând o hotărâre judecătorească în favoarea lui Paltin Gheorghe Sturdza (naşul de cununie al inculpatului), prin care au dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 de ha teren forestier şi 50 de ha de teren agricol în judeţului Bacău, creând un prejudiciu pentru Romsilva de 303.888.615 euro”.

Deputaţii Ioan Adam şi Viorel Hrebenciuc, împreună cu alte persoane, au constituit un grup infracţional organizat, spun procurorii, care „urmărea să obţină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influenţă sau folosire a influenţei cu scopul de a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit”, mai arată anchetatorii.

Partea lui Hrebenciuc: 12.000 de hectare

Viorel Hrebenciuc urma să primească 12.000 de hectare de pădure prin intermediul fiului său, Andrei, susţine DNA. „Pentru sprjinul oferit în exercitarea influenţei pe lângă decizionalii administraţiilor locale şi ai Romsilva, deputatul Viorel Hrebenciuc ar urma să fie recompensat cu o suprafaţă de 12.000 de hectare, pe care o va primi prin interpuşi, acesta fiind şi motivul pentru care l-a cooptat în demersurile ce le realizează şi pe fiul său, Andrei Hrebenciuc”, notează anchetatorii. Deputatul Viorel Hrebenciuc avea rolul de a-şi folosi influenţa politică la nivelul instituţiilor şi autorităţilor publice din judeţul Bacău, spun procurorii.

Există un mare risc să influenţeze martorii

Procurorii anticorupţie au motivat cererea de încuviinţare a arestării preventive prin aceea că reprezintă un pericol social, ar influenţa martorii şi că pun în pericol încrederea cetăţenilor în instituţiile statului.
Din analiza actelor rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile pentru care sunt urmăriţi penal, faptele fiind de o gravitate deosebită“, susţin procurorii. DNA menţionează că lăsarea în acest moment a celor doi deputaţi în libertate „ar influenţa negativ activitatea de urmărire penală, existând riscul real al influenţării martorilor/suspecţilor, persoane din anturajul inculpaţilor“.

În absenţa unui răspuns ferm al autorităţii judiciare, „lăsarea în libertate a inculpaţilor acuzaţi de fapte de o asemenea gravitate poate crea în rândul cetăţenilor un sentiment de neîncredere în organele statului şi temerea că valorile sociale nu pot fi protejate în mod eficient în situaţia unor fapte de acelaşi gen, mai ales în situaţia în care persoanele acuzate de comiterea acestor fapte au participat la procesul legislativ prin care acest tip de comportament antisocial a fost incriminat ca infracţiune“, mai susţin procurorii DNA.


Recomandări pe aceeaşi temă:

STENOGRAME Cum punea Hrebenciuc presiune pe Sârbu: „Acuma să-l folosesc pe Ilie Sârbu. Să-l calce pe cap?”. Deputatul urma să primească 12.000 de hectare

Dosarul retrocedărilor ilegale de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Braşov conţine interceptări între liderii din PSD şi cei interesaţi să pună mâna pe pădurile de la Romsilva prin hotărâri judecătoreşti strâmbe. Mai mult, Viorel Hrebenciuc ar fi urmat să primească 12.000 de hectare pentru ajutorul dat. Ca urmare a probelor de la dosar, oamenii legii au cerut arestarea preventivă a deputaţilor Viorel Hrenciuc şi Ioan Adam.

DNA cere arestarea deputatului băcăuan Viorel Hrebenciuc şi a deputatului Ioan Adam, avocatul lui Paltin Sturza din dosarul retrocedărilor

Procurorii Anticorupţie au cerut în urmă cu câteva minute arestarea deputaţilor Viorel Hrebenciuc şi a lui Ioan Adam, profesor universitar şi avocat.

Cererea privind arestarea lui Hrebenciuc şi Adam a ajuns la Camera Deputaţilor. Zgonea: Comisia juridică are trei zile să dea un raport. Nu ştiu cum voi vota

Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor s-a reunit, sâmbătă, la ora 12.00, pentru a lua în discuţie solicitarea DNA privind încuviinţarea arestării preventive a deputaţilor Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam. Conducerea Camerei a trimis solicitarea către Comisia Juridică.

Guvernul spune că a transmis la DNA raportul decontrol privind restituirile ilegale de moşii. Procurorii vor arestarea lui Viorel Hrebenciuc

Corpul de Control al prim-ministrului a transmis încă din 5 septembrie către DNA raportul de control privind restituirea unui teren forestier de 43.277 hectare şi a unui teren agricol în suprafaţă de 50 hectare în Bacău, precizează Guvernul. DNA declanşase însă verificările cu mult înainte.

Şeful CJ Suceava, implicat de Hrebenciuc în dosarul retrocedărilor. Negocieri pe banii instituţiei pentru cumpărarea unui teren de zece hectare

Numele preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor, apare în dosarul retrocedărilor ilegale al DNA Braşov, alături de Viorel Hrebenciuc, Ilie Sârbu şi Ioan Adam. Hrebenciuc ar fi negociat cu Nechifor cumpărarea de către CJ Suceava a unei suprafeţe de zece hectare.

citeste totul despre: