Cum sunt respectate drepturile românilor din Ucraina. Interviu cu Eleonora Moldovan, consulul general al României la Cernăuţi

Cum sunt respectate drepturile românilor din Ucraina. Interviu cu Eleonora Moldovan, consulul general al României la Cernăuţi

Eleonora Moldovan, consulul general al României la Cernăuţi FOTO Mircea Merticariu

Interviu realizat cu Eleonora Moldovan, consulul general al României la Cernăuţi, o regiune în care trăiesc peste 200 de mii de români, ce reprezintă peste 20% din totalul populaţiei. Diplomatul român vorbeşte despre situaţia românilor din Ucraina, în perioada tensionată a războiului, despre modul în care le sunt respectate drepturile dar şi despre eforturile care se fac pentru românii din afara graniţelor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Reporter: Cum a afectat comunităţile de români situaţia delicată din Ucraina, mă refer la starea de dezordine şi revoluţie de la Kiev, războiul din estul Ucrainei şi din Crimeea?

Eleonora Moldovan: Impactul social al evenimentelor din Ucraina, începând cu Revoluţia Demnităţii de la Kiev şi continuând cu tensiunile din estul Ucrainei nu poate fi analizat pe grupuri etnice. Toate aceste mutaţii semnificative ale situaţiei interne din Ucraina au afectat întreaga populaţie, în aceeaşi măsură. Noi vorbim de cetăţeni ai Ucrainei în astfel de abordări, după cum am încurajat şi atitudinea civică a conaţionalilor noştri.
Situaţia creată după anul 2014 a generat diverse reacţii şi măsuri din partea statului ucrainean. Pe acest fundal se pot explica inclusiv propunerile de proiect  cu privire la limba ucraineană, la mass-media sau învăţământul în limba maternă.

Urmărim cu interes şi atenţie aceste reglementări şi impactul pe care l-ar putea avea asupra comunităţii de români, Împreună cu Ambasada României la Kiev, avem un dialog constant cu autorităţile ucrainene şi cu reprezentanţii comunităţii româneşti.  Încercăm să identificăm cele mai potrivite soluţii democratice şi europene, astfel încât măsurile adoptate de statul ucrainean în contextul conflictului din est, să nu afecteze drepturile şi libertăţile comunităţii române.

Au existat înrolări printre etnicii români din zona Cernăuţiului? Autorităţile locale şi centrale ale Ucrainei v-au furnizat vreo situaţie în acest sens? Care au fost demersurile făcute de România pentru apărarea drepturilor românilor din aceste comunităţi pe timpul războiului?

Eleonora Moldovan: Desigur, au existat astfel de înrolări, ca de altfel şi cazuri triste în care cei plecaţi să lupte în estul Ucrainei nu au mai revenit acasă. Alături de celelalte minorităţi etnice din Ucraina, conaţionalii noştri sunt, înainte de toate, cetăţeni ai Ucrainei, iar noi îi încurajăm să fie loiali statului din care fac parte. Am urmărit permanent modul în care s-au făcut aceste înrolări şi nu am identificat elemente conform cărora ele s-ar fi realizat pe criterii etnice, în sensul ca o minoritate sau alta din Ucraina să fie discriminată în procesul de recrutare pentru forţele armate ale Ucrainei.

Concret, care este situaţia învăţământului în limba maternă-română în Ucraina? Cum învaţă elevii, în grafie latină sau chirilică? În câte şcoli au şansa de a studia după manuale alternative, editate în România? În câte şcoli elevii învaţă disciplinele Istoria Românilor şi Limba şi Literatura Română?

Eleonora Moldovan: Elevii din şcolile cu predare în limba română din cadrul circumscripţiei consulare (regiunea Cernăuţi) studiază limba maternă după manuale editate exclusiv cu grafia latina, în limba română. Aceste manuale sunt editate în Ucraina pentru că respectă metodologia de învăţământ din Ucraina, după care se organizează şi susţin, ulterior, şi examenele de absolvire sau testările periodice la limba română.
Numărul total al instituţiilor de învăţământ din regiune, cu predare în limba română, este de 63 (faţă de 69 în anul 2010), iar cel al şcolilor mixte este de 19, în care învaţă 10685 de elevi, înscrişi în 686 de clase. În totalul instituţiilor de învăţământ preşcolar există 2 licee şi 2 gimnazii româneşti.

Consulul general Eleonora Moldovan şi Elena Nandriş, primar al comunei Mahala, populată majoritar de români FOTO Mircea Merticariu

 

Care sunt premisele pentru viitor? Ce acorduri sunt semnate sau în curs de a fi parafate, care apropie România de Ucraina şi implicit pe românii din această ţară de România?

Eleonora Moldovan: După anul 2014 există o nouă abordare a relaţiei bilaterale, care a dus inclusiv la extinderea cadrului juridic între România şi Ucraina. Un exemplu în acest sens este Acordul dintre România şi Ucraina privind trecerea simplificată a frontierei comune (Acordul de mic trafic la frontieră). De la intrarea sa în vigoare şi până în prezent, aproximativ 10 mii de persoane au beneficiat de trecerea simplificată a frontierei comune, ceea ce a condus la o creştere a colaborării în domeniile cultural, artistic, ştiinţific dar şi economic şi comercial.

În privinţa confesiunilor, cum sunt respectate drepturile românilor? Câţi dintre ei sunt ortodocşi pe după calendarul gregorian, câţi după calendarul iulian? Cate parohii sunt în comunităţile româneşti, cui sunt subordonate?

Eleonora Moldovan: „Nu există o statistică recentă a creştinilor ortodocşi din Ucraina, etnici români, respectiv de împărţire a acestora după apartenenţa la cultul de rit vechi (iulian) sau cel nou (gregorian). Ceea ce pot să vă spun, este că marea majoritate a conaţionalilor noştri din raionul Herţa, urmează Calendarul ortodox gregorian, adică sărbătoresc ca şi în România. Ceilalţi etnici români, de regulă, sărbătoresc atât pe rit vechi, cât şi nou. Slujbele religioase în parohiile româneşti din regiunea Cernăuţi (mai puţin în raionul Herţa) se oficiază după calendarul ortodox vechi.
Nu avem cazuri din care să reiasă că anumite drepturi religioase ale etnicilor români ar fi încălcate. În parohiile româneşti, slujba se oficiază în limba română şi slavona veche, iar predicile sunt ţinute în limba română, ucraineană sau rusă (după caz). Peste 80% din populaţia regiunii Cernăuţi aparţine cultului ortodox. În regiune sunt 440 de parohii ortodoxe. Dintre acestea, 126 sunt parohii româneşti. În regiune mai sunt şapte mânăstiri româneşti. Nouă parohii aparţin cultului greco-catolic.


Din anul 1990, parohiile ortodoxe se subordonează canonic Patriarhiei Ucrainei, deşi de facto, predicile îl venerează, deopotrivă, şi pe Patriarhul Rusiei. Din anul 2000, Cernăuţii au o Mitropolie proprie, Mitropolia Cernăuţilor şi a Bucovinei, având ca Mitropolit pe IPS Meletie.

Catedrala Mitropoliei din Cernăuţi FOTO Mircea Merticariu

Acesta are cunoştinţe de limba română, astfel încât, de cele mai multe ori, în parohiile româneşti slujeşte şi în limba română. De asemenea, Întâi stătătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Patriarhia Rusiei, IPS PF Onufrie, este tot bucovinean. În parohiile şi satele româneşti, slujbele se oficiază în limba română, cu unele pasaje liturgice în slavonă. Predicile sunt în limba română. În localităţile cu populaţie mixtă, română şi ucraineană, slujbele se ţin în cele două limbi, alternativ. Aşa cum am mai spus, nu au existat tensiuni inter-confesionale. În perioada 2014-2015, pe fondul evenimentelor din Ucraina şi a creşterii fenomenului extremist, în mai multe rânduri, parohiile româneşti au fost pichetate de către reprezentanţi ai organizaţiei Sectorul de Dreapta. Cele mai cunoscute acţiuni de acest gen au avut loc la Mânăstirea Bănceni. În prezent, nu se mai înregistrează astfel de incidente“.

Cum percepeţi dumneavoastră, ca diplomat de carieră, doctor în istorie, misiunea de la Cernăuţi? Cum au fost aceşti ani pentru dumneavoastră? 

Eleonora Moldovan: Nicio misiune diplomatică externă nu este una uşoară, cu atât mai mult cea de la Cernăuţi, unde locuiesc aproape 200 mii de etnici români, peste 20% din populaţia regiunii Cernăuţi. Împreună cu echipa diplomatică pe care o conduc, o echipă omogenă, de profesionişti, am reuşit să realizăm lucruri deosebite, care să contribuie la dezvoltarea relaţiilor dintre ţările şi popoarele noastre. Vă mulţumesc!


Eleonora Moldovan este consulul general al României la Cernăuţi din data de 27 noiembrie 2012. Este absolventă  a Facultăţii de Istorie a Universităţii Naţionale ”Iurii Fedkovici” din Cernăuţi. Din 2004 este angajata Ministerului Afacerilor Externe. În 2008 şi-a finalizat doctoratul în istorie, cu teza „Partidul Naţional Român din Bucovina”. A publicat mai multe lucrări şi articole în România şi Ucraina, pe problematica minorităţilor naţionale din Bucovina. În anii 2004-2010 a activat ca funcţionar consular şi viceconsul la Consulatul General al României la Cernăuţi. În perioada iunie 2010-noiembrie 2012 a fost adjunctul consulului general al României la Bălţi iar din 2012 până în prezent, consulul general al României la Cernăuţi.

 

Cernăuți FOTO Mircea Merticariu  

Imagini din aceeasi galerie
  • Cernăuți FOTO Mircea Merticariu  
  • Cernăuți FOTO Mircea Merticariu  
  • Cernăuți FOTO Mircea Merticariu  
  • Cernăuți FOTO Mircea Merticariu  
  • Cernăuți FOTO Mircea Merticariu 
  • Cernăuți FOTO Mircea Merticariu  
  • Cernăuți FOTO Mircea Merticariu  
  • Cernăuți FOTO Mircea Merticariu  
  • Cernăuți FOTO Mircea Merticariu  
  • Cernăuți FOTO Mircea Merticariu  
  • Gimnaziul din Cernăuți unde a învățat Mihai Eminescu FOTO Mircea Merticariu 
  • Eleonora Moldovan, Consulul general al României la Cernăuți FOTO Mircea Merticariu
  • Primarul orașului Cernăuți, la parada portului popular românescu FOTO Mircea Merticariu
  • Nuntă în costume tradiționale FOTO Mircea Merticariu
Distribuie imaginea
citeste totul despre: