Cum a cumpărat statul român cel mai scump sediu din Bacău, la un preţ de peste 2.100 de euro pe metru pătrat

Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) a plătit pentru sediul din Bacău, fosta clădire Conextrust, veche de 30 de ani, suma de 28,7 milioane de lei, pe baza unei evaluări făcute pe 4 decembrie 2008, în timpul campaniei electorale şi în plină criză imobiliară. Banii au fost încasaţi de firma omului de afaceri Viorel Rusu.

ANCPI a cumpărat direct de la firma Conextrust, fără organizarea vreunei licitaţii, sediul din Bacău, o clădire veche din anii 80, la un preţ final de 28,7 milioane de lei, adică peste 2100 de euro pe metrul util de clădire. Primele acte au fost făcute pe 4 decembrie 2008 iar actul de vânzare-cumpărare a fost încheiat în urma unei hotărâri a Justiţiei.

Atunci, conducerea OCPI Bacău şi ANCPI a motivat că instituţia cadastriştilor din Bacău, care ocupa un etaj din clădire, în chirie, are nevoie de mai mult spaţiu. Şi au cerut să cumpere exact clădirea de patru etaje şi cu demisol în care funcţionau. Suprafata utilă cerută de ANCPI, pentru viitorul sediu din municipiul Bacău, trebuia să fie între  2544 de metri pătraţi şi 3109, iar cea desfăşurată, minimum 2671 de metri pătraţi şi maximum 3731, iar suprafaţa liberă de construcţii să fie între 184 şi 230 de metri pătraţi.

ANCPI a mai solicitat ca imobilul să fie în zona A a municipiului Bacău, ceea ce a restrâns şi mai mult „posibila“ concurenţă. Normele legale referitoare la amplasarea unei instituţii publice au impus însă şi două condiţii. Sediul trebuia să aibă cel puţin o cale de acces rutier, iar distanţa maximă până la un mijloc de transport în comun să fie de cel puţin 500 de metri. Ultima condiţie nu a fost respectată nici până în ziua de azi.

La cererea şefilor Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, imobilul a fost evaluat de SC Sierra Quadrant Consulting SRL din Bacău la suma de 20,3 milioane de lei (5,2 milioane de euro, la cursul valutar de atunci, de 3,8 lei/ euro).

„În momentul derulării procedurii de achiziţie publică precum şi de atribuire a contractului de cumpărare a imobilului, acestea erau exceptate de la prevederile OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. În acest context, cumpărarea sau închirierea de imobile pentru ANCPI s-a efectuat în conformitate cu prevederile Ordinului Directorului General nr. 913/2007, cu modificările şi completările ulterioare, aflat în vigoare la acel moment. Conform ordinului menţionat, specifcaţiile tehnice ale imobiliului şi motivaţia achiziţiei au fost elaborate de un colectiv de coordonare format din angajati ai ANCPI şi OCPI Bacău“, se arată în răspunsul semnat de Radu Codruţ Ştefănescu, directorul general al ANCPI, transmis ziarului Adevărul.

Robert Iulian Tatu, director al ANCPI în perioada 12 iunie 2007 - 22 ianuarie 2009, refuză să semneze în formă finală contractul încheiat în decembrie 2008 şi nu motivează, potrivit unui răspuns recent al ANCPI, în niciun fel refuzul. Este demis după câteva zile şi, pe baza precontractului şi a evaluării, încep procesele. Conextrust câştigă un prim proces la Tribunalul Bacău, în 2009, iar sentinţa rămâne definitivă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în februarie 2013.

Conextrust execută statul silit cu sumele de 20,33 milioane de lei, reprezentând contravaloarea sediului şi 2,75 milioane de lei, reprezentând dobânzi bancare, cheltuieli de judecată, actualizare curs valutar şi indice de inflaţie. Un an mai târziu, pe baza aceloraşi acte, Conextrust câştigă încă un proces, irevocabil, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care mai primeşte 5,63 milioane de lei, pentru diferenţă de curs valutar, dobânda aferentă şi cheltuieli de judecată. În acest fel, statul român a plătit până în momentul de faţă suma de 28,7 milioane de lei.

Ce a cumpărat ANCPI în Bacău. Care este preţul real al zonei?

Cadastriştiii au cumpărat în Bacău o clădire de 3576 de metri pătraţi desfăşuraţi, care are o amprentă de 890 de metri pătraţi la sol, dar şi un garaj de 64 de metri. Dacă scădem cele şase holuri, dispuse pe lungimea clădirii, numărul metrilor pătraţi utili este de maxim 3000, pentru care statul a plătit 6,4 milioane de euro. În momentul de faţă la OCPI Bacău lucrează 78 de persoane, cu tot cu paznici, secretare şi angajaţi aflaţi în concediu medical. 

Ultimul etaj al imobilului nu este folosit. La un simplu calcul, fiecare angajat al Cadastrului are spaţiu aproximativ 45 de metri pătraţi, adică un apartament cu două camere. Clădirea OCPI nu are dotări, geamuri de termopan, nu are amenajări ale băilor. Mai mult, deşi era specificat în contract ca vânzătorul să facă o cale de acces de minim 500 de metri (spre strada Oituz), condiţie eliminatorie în contract, aceasta nu a fost făcută nici în ziua de azi.

Potrivit tranzacţiilor făcute în aceeaşi zonă, preţul de vânzare pe metru construit al unei astfel de clădiri nu depăşeşte de regulă 300 de euro. Clădirea General Proiect, care dispune amplasare la strada principală, cu mai multe căi de acces, are aproximativ 5800 de metri pătraţi desfăşuraţi, lifturi, termopane si alte facilităţi, 6 etaje, a costat 1,7 milioane de euro (aproximativ 7.65 milioane de lei). Preţul pe metrul desfăşurat este 300 de euro, plătit de firma Dedeman.

Cât costa în 2008-2009 construirea unei clădiri noi în centrul Bacăului?

În perioada în care ANCPI  a contractat sediul din Bacău, preţul de construire a unui bloc în centrul Bacăului se situa între 400 de euro şii 500 de euro, pe metru pătrat. Preţul putea fi chiar mai mic, o recunoaşte senatorul Dragoş Luchian, la acea vreme viceprimar al municipiului Bacău, care a reuşit să-şi construiască un bloc de aproape o mie de metri pătraţi, cu doar 200 de mii de euro, cu firmele care construiau în aceeaşi perioadă Teatrul de Vară din Bacău.

Tot firmele lui Viorel Rusu au construit noul sediu al Agenţiei de Protecţia Mediului din Bacău, clădire aflată în zonă centrală, în faţa Tribunalului şi Curţii de Apel din Bacău. Sediul construit de firma Conextrust pentru 5,87 milioane de lei (1,3 milioane de euro) are 2337 metri pătraţi desfăşuraţi şi 1797 de metri pătraţi utili. Investiţia Mediului, deşi realizată la un preţ „piperat“, a fost făcută în aceeaşi perioadă (2009-2010), iar preţul unui metru pătrat plătit de statul român în clădire nouă a fost de aproximativ 550 de euro.

ANCPI nu a sesizat organele de cercetare penală

Agenţia  Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie şi nici alte instituţii de drept penal ale statului. Mai mult, instituţia s-a întors împotriva fostului director general, Robert Iulian Tatu, şi a pierdut. „Nu a fost sesizată Direcţia Naţională Anticorupţie deoarece ANCPI a formulat cererea de chemare în judecată având ca obiect răspunderea patrimonială a fostului director general al ANCPI, Robert lulian Tatu, constituindu-se astfel pe rolul Tribunalului Bucureşti-Secţia a VIII-a-Conflicte de muncă şi asigurări sociaIe Dosarul nr.23596/3/2013/c18. lnstanţa a solutionat cauza prin Sentinţa civila nr. 10435/2014 în sensul respingerii ca nefondată a acţiunii formulată de ANCPI. Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate lmobiliară a formulat apel, acesta fiind respins ca nefondat de Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia civila nr. 1648/2015, definitivă.“

Cine este Viorel Rusu

Viorel Rusu (51 de ani) a fost şofer la BAT Moineşti şi până în 1998 a fost angajat la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bacău, unde a ajuns să fie şoferul adjunctului comandantului IPJ Bacău şi plutonier. În 1998 s-a lansat în afaceri, în construcţii. Începând din 2008 a fost cunoscut ca finanţator al PDL Bacău, iar de atunci a câştigat sute de contracte cu statul: construirea sediului Direcţiei Silvice Bacău, a Direcţiei Apelor Bacău, Cimitirul Sărata ll, Podul Mărgineni şi Calea Moineşti (finanţare europeană), Modernizarea Maternităţii Bacău, Pasajul Subteran Oituz, blocuri ANL, amenajări ale albiilor râurilor, alimentare cu apă (comuna Răcăciuni), reţea de canalizare în Săuceşti, şcoala din localitatea Ardeoani, ş.a. Viorel Rusu a devenit şi dezvoltator imobiliar de când construieşte Complexul Bistriţa. De vreo doi ani are şi o afacere cu peşte, după  ce a primit o finanţare europeană pentru realizarea unui iaz privat, de 10 hectare, la Blăgeşti.

În ultimii doi ani a fost denunţător în mai multe dosare ale procurorilor DNA Bacău, de pe urma cărora au fost inculpaţi fostul primar Romeo Stavarache, fostul ministru de Interne Gabriel Berca, fostul deputat Mihai Banu, oamenii de afaceri din Galaţi Daniel Bociar şi Viorel Ferendino, ş.a.

La rândul lui, Viorel Rusu este inculpat pentru patru infracţiuni de fals în declaraţii şi spălare de bani şi este trimis în judecată de Parchetul Curţii de Apel Bacău, după ce a vândut, cu declaraţii şi acte false, apartamentele cadrelor MAI dintr-un bloc din Bacău, de pe Bulevardul Unirii 32.

VIDEO. Şefii de instituţii ai PDL Bacău petrec, în decembrie 2009, pe maneaua lui Nicolae Guţă la Restaurantul Phoenix împreună cu patronul milionar Viorel Rusu